Comisia Europeană reduce prognoza de creştere economică pentru România, la 2,6% în acest an

Comisia Europeană a prezentat luni Previziunile economice din primăvara anului 2022, aprecind că invazia rusă pune la încercare rezilienţa economică a Uniunii,

În România, CE preconizează o reluare a creşterii în 2023, la 3,6%, şi o scăderea a inflaţiei anul viitor la 5,6%, de la 8,9% în acest an. Se preconizează că şomajul se va menţine în jurul valorii de 5,5%. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,5% din PIB în 2022 la 6,3% în 2023, ponderea în PIB urmând să ajungă la 52,6% anul viitor.

Înainte de izbucnirea războiului, perspectivele economice ale Uniunii indicau o expansiune îndelungată şi robustă. Invazia rusă din Ucraina a generat însă noi provocări, într-un moment în care Uniunea abia se redresase în urma impactului economic al pandemiei. Prin exercitarea unor noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, care au provocat noi perturbări ale aprovizionării şi au sporit incertitudinea, războiul a exacerbat dificultăţile deja existente cu care se confruntă creşterea şi care, conform aşteptărilor anterioare, ar fi urmat să se atenueze. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să efectueze o revizuire în jos a perspectivelor de creştere ale Uniunii, şi o revizuire în sus a previziunilor privind inflaţia, explică comunicatul Comisiei Europene.

Creşterea PIB-ului real, atât în UE, cât şi în zona euro, este estimată în prezent la 2,7 % în 2022 şi la 2,3 % în 2023, în scădere de la 4,0 %, respectiv 2,8 % (2,7 % în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creşterii economice din primăvara şi vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creştere pentru acest an. Creşterea producţiei din cursul anului s-a redus de la 2,1 % la 0,8 %.

Principalul impact asupra economiei mondiale şi a economiei Uniunii este legat de preţurile materiilor prime energetice. Deşi ele crescuseră deja substanţial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanţurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra preţurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele şi alte bunuri şi servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.

Perturbările provocate de război la nivel logistic şi al lanţului de aprovizionare, precum şi creşterea costurilor de producţie la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerţul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părţi ale Chinei, şi afectează, pe de altă parte, producţia.

Ritmul inflaţiei s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6 % an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1 % în primul trimestru din 2022. Inflaţia totală din zona euro a crescut la 7,5 % în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflaţia din zona euro este estimată la 6,1 % în 2022, ea urmând să scadă la 2,7 % în 2023. Pentru 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparaţie cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %). Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 6,9 % în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat. Pentru UE, se preconizează că inflaţia va creşte de la 2,9 % în 2021 la 6,8 % în 2022 şi că va scădea din nou la 3,2 % în 2023. Inflaţia medie de bază este estimată la peste 3 % în 2022 şi 2023, atât în UE, cât şi în zona euro.

Piaţa muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piaţa muncii. În plus, numărul şomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele şomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condiţiile de pe piaţa muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forţei de muncă din UE va creşte cu 1,2 % anul acesta, deşi această rată anuală de creştere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiaţii de război ucraineni din Uniune vor intra pe pieţele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele şomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an şi 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 şi 7,0 % în 2023.

În pofida costurilor măsurilor de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie şi ale măsurilor de sprijinire a refugiaţilor ucraineni, se preconizează că deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 şi 2023, datorită retragerii în continuare a măsurilor temporare de sprijin legate de COVID-19. De la 4,7 % din PIB în 2021, se preconizează că deficitul UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 şi la 2,5 % în 2023 (3,7 % şi 2,5 % în zona euro).

După ce a scăzut la aproximativ 90 % în 2021 (97 % în zona euro) faţă de vârful istoric de aproape 92 % din PIB în 2020 (aproape 100 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB la nivelul UE va scădea la aproximativ 87 % în 2022 şi la 85 % în 2023 (95 %, respectiv 93 % în zona euro), rămânând peste nivelul anterior COVID-19.

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică şi inflaţia depind în mare măsură de evoluţia războiului şi, în special, de impactul acestuia asupra pieţelor energiei.

Pe lângă aceste perturbări potenţiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanţurile de aprovizionare, precum şi creşterile suplimentare ale preţurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creşterii economice şi a presiunilor în sus asupra preţurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un şoc inflaţionist importat ar putea amplifica forţele stagflaţioniste. Presiunile inflaţioniste puternice sunt însoţite şi de riscuri sporite la adresa condiţiilor de finanţare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invadarea Ucrainei de către Rusia duce la o „decuplare” economică a Uniunii de Rusia, cu consecinţe dificil de înţeles pe deplin în momentul de faţă.

„Nu există nicio îndoială că economia Uniunii trece printr-o perioadă dificilă din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În consecinţă, ne-am revizuit previziunile în sens descrescător. Factorul negativ covârşitor este creşterea preţurilor la energie, care a împins inflaţia la niveluri record şi a pus presiune asupra întreprinderilor şi gospodăriilor europene. Deşi creşterea va continua anul acesta şi anul viitor, ea va fi mult mai modestă decât ne aşteptasem anterior. Incertitudinea şi riscurile la adresa perspectivelor vor rămâne ridicate atât timp cât agresiunea Rusiei continuă. Există însă unele rezultate pozitive care ne permit să facem faţă acestei crize. Fundamentele noastre economice sunt solide: înainte de începerea acestui război, economia Uniunii se angajase pe calea unei redresări şi creşteri economice puternice. Economia Uniunii creează tot mai multe locuri de muncă, atrăgând un număr sporit de persoane pe piaţa muncii şi menţinând şomajul la un nivel scăzut. Pe măsură ce statele membre îşi pun pe deplin în aplicare planurile de redresare şi rezilienţă, acest lucru va oferi impulsul atât de necesar forţei noastre economice.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă suferinţe şi distrugeri inimaginabile, însă ea afectează şi redresarea economică a Europei. Războiul a condus la o creştere bruscă a preţurilor la energie şi a perturbat şi mai mult lanţurile de aprovizionare. Prin urmare, în prezent, se preconizează că inflaţia va rămâne la un nivel mai înalt pentru o perioadă mai lungă de timp. Redresarea economică puternică de anul trecut va continua să aibă un efect pozitiv asupra ritmului de creştere din acest an. O piaţă a muncii puternică, redeschiderea post-pandemie şi NextGenerationEU ar trebui să ofere un sprijin suplimentar economiilor noastre şi să contribuie la reducerea datoriei şi a deficitelor publice. Aceste previziuni sunt însă supuse unui grad ridicat de incertitudine şi unor riscuri strâns legate de evoluţia războiului din Rusia. Sunt posibile şi alte scenarii, în care creşterea ar putea fi mai scăzută şi inflaţia mai ridicată decât anticipăm astăzi.”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.