Comisia Europeană vrea să suspende 500 milioane euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria

Executivul comunitar consideră că Ungaria nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi aduce deficitul bugetar sub pragul de 3% într-un mod sustanbil, potrivit cotidianului ungar Portfolio.

"Acest pas fără precedent urmează avertismentelor repetate ale CE către Ungaria pentru a accelera eforturile de a diminua deficitul excesiv al ţării, dar şi eşecului autorităţilor ungare de a lua măsurile necesare", se arată într-un comunicat al Comisiei.

În ianuarie, în cadrul procedurilor de deficit excesiv, CE a ajuns la concluzia că Ungaria nu a luat măsuri eficiente pentru a coborî, într-un mod sustenabil şi credibil, deficitul bugetar sub limita de 3% până în 2011.

Citeşte şi: Ungaria adoptă Pactul fiscal european

Ca urmare, Comisia a propus accelerarea procedurii de deficit excesiv, iar recomandarea a fost aprobată de Consiliul de Miniştri în ianuarie, deschizând calea unei suspendări a fondurilor de coeziune pentru Ungaria.

"Depinde acum de autorităţile ungare să adopte măsuri înainte ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare", a spus comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn.

Ungaria este monitorizată prin procedura de deficit excesiv încă de la aderarea la UE, în 2004. După ce s-a ajuns în 2005 la concluzia că autorităţile de la Budapesta nu au luat măsurile adecvate pentru diminuarea deficitului, termenul limită pentru corectarea situaţiei a fost amânat de mai multe ori, iar în iulie 2009 a fost stabilit ca limită anul 2011.

Chiar dacă Ungaria ar urma să anunţe în acest an Comisiei un excedent bugetar consistent de 3,5% din PIB, acesta a fost obliţnut prin măsuri excepţionale echivalente cu 10% din PIB (Ungaria a transferat la stat activele fondurilor de pensii private, echivalente cu 9,75% din PIB). În plus, statul a aplicat taxe excepţionale pe unele sectoare economice.

Fără aceste măsuri, bugetul ar fi avut un deficit de 6% din PIB. În acest an se aşteaptă din nou revenirea pe deficit, care ar urma să ajungă anul următor la 3,5% din PIB, tot peste limita de 3% impusă la nivelul UE.