Commerzbank: România ar putea trage bani de la FMI şi UE, dacă investitorii cer dobânzi prea mari

Ministerul Finanţelor Publice a respins joi ofertele băncilor pentru pentru obligaţiunile cu scadenţa la doi ani, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Valoarea programată pentru licitaţia de joi a fost de 400 milioane lei, iar ofertele băncilor au cumulat 640 milioane lei.

"Dacă investitorii nu sunt dispuşi să accepte prime de risc mai scăzute, Guvernul ar putea fi nevoit să tragă bani din acordul preventiv cu UE şi FMI. Acesta nu ar fi deloc un semnal poziitv pentru pieţe, astfel că leul rămâne sub presiune", a declarat analistul Commerzbank Thu Lan Nguyen, pentru Wall Street Journal.

Fostul secretar de stat din Minissterul de Finanţe Cristian Sporiş a declarat, la începutul lunii iulie, pentru MEDIAFAX, că România are un "buffer de lichiditate" confortabil.

"Reiterăm că Ministerul Finanţelor Publice dispune de volume de lichiditate adecvate, astfel că nu se află sub presiunea de a accepta să plateasca randamente ridicate la împrumuturi. De aceea la unele dintre precedentele licitaţii pentru titluri de stat nu au fost acceptate decât ofertele depuse de bănci care se încadrau în parametrii de randament convenabili Trezoreriei, iar celelalte au fost respinse", a spus Sporiş la momentul respectiv.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Leul s-a depreciat săptămâna trecută la un nivel record în raport cu euro, de 4,6481 lei/euro, ca urmare a tensiunilor politice. În această săptămână, leul a recuperat o parte importantă din pierderea consemnată de la începutul lunii iulie. Vineri, în jurul orei 16:30, euro era cotat la 4,5320 - 4,5350 lei pe piaţa interbancară, sub nivelul de la aceeaşi oră de joi, când operaţiunile se realizau aproape de 4,55 lei/euro.

Moneda naţională s-a apreciat în a doua parte a zilei, în contrast cu evoluţia din regiune, iar dealerii spun că leul a fost susţinut de vânzările de valută realizate indirect de banca centrală.

Ca urmare a temerilor privind costuri mai ridicate la plata datoriilor în valută, autorităţile din România au luat măsuri în această săptămână, iar Banca Naţională a României (BNR) a plafonat pentru prima dată începând cu luna noiembrie 2008 suma cu care împrumută băncile comerciale prin operaţiuni repo.

Banca centrală a împrumutat luni 10 bănci comerciale cu 6 miliarde lei, pentru o săptămână, însă cererea a fost de peste 2,5 ori mai mare, de 15,1 miliarde lei.

După ce Ministerul Finanţelor Publice a respins joi ofertele băncilor pentru obligaţiunile pe doi ani, presiunea asupra cursului ar putea reveni, scrie Wall Street Journal.

Dealerii au declarat, joi, că cererea redusă înregistrată pentru obligaţuini şi randamentele în creştere au fost generate de decizia BNR de luni de a plafona împrumuturile la operaţiunea repo.

"Decizia BNR de a nu mai injecta nelimitat lichiditate în piaţă a descurajat băncile locale să mai cumpere titluri de stat", a spus un dealer pentru MEDIAFAX.

Prin încercarea de a susţine o apreciere a leului, BNR a împins în sus dobânzile pe termen scurt, limitând ieşirile de capital şi lichiditatea disponibilă pe pieţele monetare, a declarat economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, citat de Wall Street Journal

Problemele poltice din România au complicat relaţiile cu FMI şi UE şi au întârziat eforturile acestora de a evalua programul de reformă al ţării. FMI şi UE pun fonduri la dispoziţia României în schimbul unor reduceri de cheltuieli şi reforme ale sectorului public, notează Wall Street Journal.

O delegaţie comună FMI, CE şi Banca Mondială se află la Bucureşti, pentru a discuta cea de-a şasea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat anul trecut.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.

În urmă cu câteva săptămâni, Banca Mondială a aprobat un memorandum de înţelegere cu România în urma căruia instituţia a pus la dispoziţie o linie de credit de 1 miliard de euro.

Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.