Companiile de stat la raport: Afaceri de 10 mld. euro, pierderi de 500 mil. euro

Ziarul Financiar lansează o campanie prin care îşi propune să aducă în prim-plan principalele probleme cu care aceste structuri se confruntă şi care sunt soluţiile prin care "găurile negre" ar putea fi transformate în centre de profit.

În contextul în care în ultimii 20 de ani managementul la stat a echivalat doar cu influenţa politică, nu puţine fiind cazurile în care oameni fară niciun fel de experienţă au ajuns să conducă domenii strategice pentru economia României, aducerea unor manageri privaţi, cu obiective clare de urmărit este văzută de mulţi oameni din piaţă ca o a doua Revoluţie.

Rămâne de văzut însă dacă nu cumva această a doua Revoluţie nu va fi doar una la nivel declarativ în prag de an electoral, cu toate că reprezentanţii Guvernului dau asigurări că în 2012 între 7-10 companii de stat vor avea management privat şi noi membri în consiliile de administraţie.

Bilanţurile celor mai mari 35 de companii de stat depuse la Ministerul Finanţelor, în care lucrează peste 210.000 de angajaţi, arată că în 2010 performanţele financiare ale acestor firme nu s-au modificat substanţial faţă de 2009, businessul cumulat ajungând la circa 10 miliarde de euro, iar pierderile continuând să fie la un nivel de circa 500 de milioane de euro.

Din totalul celor 35 de companii analizate, 13 au înregistrat pierderi anul trecut, acestea ridi­cân­du-se la un nivel total de aproape un miliard de euro.

Liderul acestui cla­­sament al minu­surilor este CFR SA, ale cărui pier­deri au ajuns anul trecut la peste 300 de mi­lioane de euro. Po­diumul este completat de prezenţe obişnuite când vine vorba de pierderi, respectiv de Compania Naţională a Huilei, care a raportat un minus de peste 151 de milioane de euro, în timp ce medalia de bronz în cursa celor mai mari minusuri a fost adjudecată de CFR Marfă, cu un total de peste 127 de milioane de euro.

Termoelectrica, TAROM, Oltchim, Poşta Română, CFR Călători, Complexul Energetic Turceni şi SNLO completează topul celor mai mari 10 companii cu pierderi aflate în portofoliul statului.

În cele mai multe cazuri, companiile analizate şi-au mărit pierderile comparativ cu 2009, astfel că eternele discuţii despre restructurarea şi eficientizarea firmelor de stat au rămas doar la stadiul de vorbe.

La partea opusă însă sunt şi companii care înclină puţin balanţa în favoarea statului român, aşa cum este cazul Romgaz, Transgaz sau Hidroelectrica. O singură companie de stat a reuşit anul trecut să înregistreze un profit net de peste 100 de milioane de euro, acesta fiind cazul Romgaz, unicul producător de gaze naturale controlat de statul român care a ajuns la un câştig net de 155 de milioane de euro.

Al doilea profit net ca dimensiune înregistrat de o companie controlată de stat este cel realizat de Transgaz, transportatorul naţional de gaze naturale, care a raportat un profit net de aproape 90 de milioane de euro. Podiumul este completat de Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România, care a raportat un câştig net de aproape 70 de milioane de euro, un rezultat de peste 6 ori mai bun faţă de cel din 2009.

Numai patru companii de stat au reuşit anul trecut să lucreze la o marjă de profit de peste 10%, restul zbătându-se între pierderi sau marje de profit infime, deşi majoritatea companiilor sunt lideri de piaţă sau jucători de talie mare în concurenţă cu firmele private.

Romgaz este compania de stat, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, care a raportat anul trecut cel mai mare profit net, în valoare de 155 de milioane de euro. Firma din Mediaş este singurul producător de gaze naturale care mai este controlat de statul român, asigurând 50% din producţia internă, restul fiind asigurat de Petrom.

Romgaz este doua companie de stat în termeni de profitabilitate, marja sa de 18% fiind întrecută doar de Transgaz.

Potrivit unui bilanţ făcut recent de Ministerul Economiei, în care au fost prezentate investiţiile făcute din 2009 până în prezent de companiile din subordine, Romgaz se află pe primul loc cu un total de peste 7 miliarde de lei.

Profitul Romgaz de anul acesta ar putea fi substanţial mai mare faţă de cel de anul trecut, ţinând cont de faptul că firma a obţinut în primele şase luni ale anului un profit net de 488 mil. lei (116,1 mil. euro), de peste două ori mai mare faţă de cel înregistrat în prima jumătate a anului 2010, care a fost de 225,7 mil. lei (53,7 mil. euro).

Romgaz este condusă de la începutul anului 2009 de Marcel Piteiu (PDL), angajat al producătorului de gaze naturale din 1984, când lucra ca inginer geolog pe schela de producţie de gaze naturale din Mediaş. Practic, evoluţia rezultatelor Romgaz poate fi pusă în legătură cu prezenţa în vârful companiei a unui om din domeniu.

În ciuda rezultatelor bune, la Romgaz se observă faptul că firma se implică în puţine proiecte de dezvoltare de anvergură. Producţia de energie electrică, asocierea cu firme petroliere mari pentru explorarea de noi zăcăminte, proiecte internaţionale de producţie ar putea contribui la dezvoltarea firmei.

Transgaz Mediaş, transportatorul de gaze naturale, companie din portofoliul Ministerului Economiei a fost anul trecut firma de stat care a înregistrat al doilea profit ca valoare, fiind totodată compania care a înregistrat cea mai mare marjă de profit, de aproape 29%.

Această marjă nu este bună doar în comparaţie cu performanţele celorlalte companii de stat, ci poate fi pusă lângă marjele de profit la care lucrează firmele din domeniul construcţiilor, de exemplu, cunoscute pentru gradul ridicat de profitabilitate la care lucrează.

Transgaz este condus de Florin Emil Cosma, aducerea lui la şefia transportatorului de gaze naturale fiind prima schimbare pe care ministrul economiei Ion Ariton a făcut-o de la numirea sa în funcţie (octombrie 2010).

Cosma lucrează de foarte mult timp în domeniul gazelor naturale, toată presa sibiană notând faptul că nu face parte din nicio grupare politică. La fel ca în cazul Romgaz, evoluţia rezultatelor companiei are loc în contextul în care la vârful său este un om cu o bună cunoaştere a domeniului pe care îl gestionează.

Potrivit celor mai recente informaţii, până la finele lunii decembrie vor fi propuse spre vânzare la bursă 15% din acţiunile Transgaz (TGN).

Cifra de afaceri a Transgaz Mediaş (TGN) a avansat în primul semestru cu 3%, la 712,6 milioane lei (170,5 milioane euro), însă profitul net a scăzut cu 4%, la 255,2 milioane lei (61 milioane euro), ca urmare a creşterii cheltuielilor cu personalul şi a unor amortizări.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, dar ceea ce a transformat compania într-un punct de atracţie al pieţei de profil este faptul că firma produce cea mai ieftină electricitate.

Firma începe la începutul anilor 2000 să vândă o bună parte din energia pe care o produce pe contracte directe, către firme precum Energy Holding, multe din aceste contracte fiind extinse anul trecut până în 2018.

Hidroelectrica susţine că are nevoie de aceste contracte pentru a garanta cu ele împrumuturile luate de la bănci, deşi contestatarii acestei politici de contractare directă a energiei hidro spun că firma pierde anual sute de milioane de euro din profit.

Hidroelectrica a avut în 2010 un an de excepţie, profitul companiei crescând de şase ori, până la aproape 70 de milioane de euro.

În ciuda rezultatelor înregistrate directorul în mandatul căruia au fost atinşi aceşti indicatori, Mihai David, a fost schimbat de la începutul acestui an, fără nicio explicaţie din partea Ministerului Economiei, cu Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu. Această mutare a confirmat încă o dată că numirile în fruntea unor mari companii de stat nu au nicio legătură cu rezultatele obţinute.

La finalul primelor şase luni din 2011 câştigul brut al celui mai mare producător de energie din România era de numai 51,9 mil. lei (12,3 mil. euro), faţă de 197,5 mil. lei (47 mil. euro) în aceeaşi perioadă din 2010.

CFR SA, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, a avut anul trecut pierderi de 308 milioane de euro, chiar mai mari decât cifra de afaceri, care s-a ridicat la 265 milioane de euro. CFR SA se numără printre companiile "datoare vândute", în condiţiile în care anul trecut avea datorii totale de 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor.

România alocă în medie 5% din totalul fondurilor Ministerului Transporturilor pentru întreţinerea şi funcţionarea normală a căii ferate, în condiţiile în care în Franţa, Austria, Germania sau Anglia procentul ajunge la 50%-60%, potrivit Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România.

În perioada 1990-2006 statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) suma de 6,3 miliarde de dolari, structurate pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială, alocaţii de capital pentru investiţii. În perioada 2007-2009 ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă este de circa un miliard de lei, iar alocaţiile de capital pentru lignit în sumă de 119,3 milioane de lei.

În ciuda acestor bani mineritul nu este o afacere rentabilă în România, continuă să producă tragedii umane, pierderi de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde. Costul de producţie al huilei din Valea Jiului este cu 40% mai mare comparativ cu preţul de vânzare către termocentrale.

Cei aproape 9.000 de oameni ai Companiei Naţionale a Huilei duc în spate prin cărbunele pe care-l scot două termocentrale ineficiente, Deva şi Paroşeni, despre care specialiştii spun că se pot închide fără probleme pentru sistem chiar mâine. Costul social este însă prea mare.

În contextul în care renunţarea la minerit nu este o soluţie pentru România, cărbunii fiind cea mai abundentă resursă energetică locală, identificarea şi aplicarea unor soluţii de reorganizare a CNH vor fi obiective extrem de dificile pentru viitorii manageri privaţi ai companiei. Cărbunii asigură circa 30% din producţia de energie din România, complexurile energetice din bazinul Olteniei funcţionând pe lignit.

CFR Marfă a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 237,4 mil. euro, în scădere cu circa 5% faţă de anul 2009, în timp ce pierderea companiei s-a ridicat la 127 mil. euro în 2010, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Datoriile CFR Marfă au depăşit rulajul total pe 2010, în condiţiile în care s-au situat la aproape 346 mil. euro.

Compania avea la finalul anului trecut 11.588 de angajaţi, însă CFR Marfă a anunţat că de la 1 iunie disponibilizează 3.000 de angajaţi. Compania avea anul trecut o cotă de piaţă de circa 50%, însă aceasta s-a aflat în declin continuu în ultimii ani. Scăderea businessului CFR Marfă a fost cauzată şi de creşterea numărului de operatori feroviari privaţi, care sunt în prezent circa 25.

La fel ca în cazul Tarom, şi CFR Marfă ar urma să fie privatizată în proporţie de 20%, însă Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a cerut Ministerului Transporturilor să poarte discuţii cu Consiliul Concurenţei privind implicaţiile pe care privatizarea acestei companii le-ar putea avea asupra siguranţei naţionale.