Conferinţa "Cities of Tomorrow": Merica - Problemele din oraşele româneşti le-au avut marile oraşe ale lumii acum 30-40 de ani

"Problemele pe care le avem noi azi, le-a avut marile oraşe poate acum 30-40 de ani, au avut forţă, au avut legislaţia şi au avut fondurile necesare să convertească anumite zone şi să genereze arhitectură modernă şi soluţii moderne", a spus Radu Merica, la conferinţa "Cities of Tomorrow", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, în parteneriat cu Zeppelin şi cu sprijinul agenţiei Mediafax.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a arătat că oraşele pe care le vizităm acum în vacanţe au fost "cândva cum este Bucureştiul azi", însă acestea s-au transformat ţinând cont de anumite principii.

"Au fost prezentate azi principii de care trebuie să ţinem cont atunci când gândim oraşele şi trebuie să ştim că o decizie greşită în domeniul dezvoltării urbane afectează viaţa multor mii de oameni timp de mai mulţi ani. Soluţiile le vom găsi noi cu arhitecţii noştri, cu şcoala noastră de arhitectură, însă trebuie respectate principiile", a mai spus Radu Merica.

În acest sens, arhitectul Stephan Braunfels a arătat, în prezentarea sa, cinci principii pe care le-a denumit lecţii de dezvoltare urbană, care ar trebui respectate atunci când se gândeşte dezvoltarea unui oraş. Prima dintre cele cinci lecţii are în vedere ceea ce există deja construit în oraşe şi trebuie descoperit şi pus în valoare.

Un al doilea principiu are în vedere faptul că oraşele au nevoie de verdeaţă în dezvoltarea lor, responsabilii fiind obligaţi să ţină cont de această necesitate. Arhitectul Stephan Braunfels a arătat că sunt foarte multe oraşe care, deşi nu au parcuri centrale sau zone verzi deja existente, îşi creează aceste arii verzi atunci când construiesc o metropolă.

Cel de-al treilea principiu prezentat de Stephan Braunfels are în vedere că oraşul are nevoie de clădiri simbolice, culturale, "locuri speciale care fac ca oraşul să devină faimos".

"Nu poţi construi doar locuinţe şi clădiri de birouri, iar în unele cazuri spaţiul dintre clădiri, spaţiul urban este mult mai important decât spaţiul din interiorul clădirilor", a adăugat Stephan Braunfels.

Cea de a patra lecţie prezentată de arhitect are în vedere faptul că trebuie "respectate" clădirile istorice deja existente într-un oraş atunci când se construiesc clădiri noi, una dintre provocările arhitecturii şi urbanismului modern fiind aceea de a găsi un limbaj comun specific locului şi culturii unde se construieşte.

Ultimul principiu prezentat de Stephan Braunfels se referă la faptul că oraşele au nevoie de zgârie nori, însă nu toate metropolele pot dezvolta aceste clădiri. Arhitectul a dat exemplul mai multor metropole din Europa, printre care şi Roma, precizând că, în aceste locuri, un singur zgârie nori ar distruge întregul concept urban.

"Sigur că avem nevoie de ele (clădiri zgârie nori, n.r.), pentru că oraşele se extind, iar tendinţa este ca acestea să aibă imobile pentru locuinţe. Un exemplu în acest sens sunt cele 150 de clădiri zgârie nori cu locuinţe din centrul oraşului Toronto. Dacă construiţi zgârie nori, nu construiţi unul singur, solitar, ci gândiţi-vă la ansambluri, la grupuri destinate unor asemenea construcţii", a mai arătat Stephan Braunfels.

Arhitectul Stephan Braunfels este cel care a proiectat sediul birourilor Parlamentului din Berlin, Muzeul Pinakothek der Moderne din Munchen, a făcut planul urbanistic pentru reconstrucţia centrului oraşului Dresda, dar şi cel al unei noi clădiri administrative pentru Comisia Europeană din Luxemburg sau un centru cultural şi de conferinţe din China.