Video Conferinţa COFACE - Isărescu: Avem de finalizat ajustări de politică economică şi monetară înainte de aderarea la euro - VIDEO

"Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II). (...) Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

Din punct de vedere tehnic, data ţintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor şi participarea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani.

Citeşte şi: Ediţia a XI-a Conferinţei de Risc de Ţară COFACE – invitat special Prof. Otmar Issing, fost Economist Şef al BCE

"Dincolo de dificultatea stabilirii parităţii centrale, participarea la ERM II reclamă şi un anumit nivel de pregătire al economiei, dat fiind că regimul comportă unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar şi îndeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel puţin al doilea an de participare la ERM II accentuează importanţa finalizării ajustărilor majore de politică economică înainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb", a spus Isărescu.

Acestea vizează eliminarea surselor de inflaţie reprimată, fiind relevantă finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale, precum şi alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitatbile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Şeful BNR a punctat că trebuie efectuate şi ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.

"Volumele importante implicate de reducerea RMO la BNR şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului posibil într-o perioadă de un an, un an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, în consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase", apreciază Isărescu.

El a menţionat că asumarea unei date ţintă este o idee bună în măsura în care asemenea ţintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerenţă în sfera politicilor macroeconomice şi un catalizator pentru reforme structurale, însă dacă data ţintă devine nerealistă sau dacă angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiune cu obiective intermediare concrete şi clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială şi-şi pierde valenţele pozitive.

România este singurul stat membru UE fost comunist din estul Europei, în afara zonei euro, care are în prezent o dată ţintă pentru adoptarea monedei unice.

"În celelalte state prevalează o atitudine de expectativă motivată nu neapărat de dificultatea încadrării în criteriile de convergenţă nominală, (..) ci de o revizuire de substanţă a abordării procesului de trecere la euro în ansamblul său. Această revizuire s-a produs pe fondul estompării avantajului adoptării euro, concomitent cu creşterea vizibilităţii costurilor acesteia, la care se adaugă dispariţia avantajului pe care statutul de membru al zonei euro îl oferă din perspectiva costurilor de finanţare. În plus, beneficiile procesului de integrare comercială apreciate anterior ca fiind incontestabile au fost sensibil diminuate de trenarea creşterii economice în ţările din zona euro", a adăugat guvernatorul.

În ceea ce priveşte costurile adoptării euro, faptul că reculul economic din ţările Europei Centrale şi de Est cu regim de curs de schimb flotant s-a dovedit mai moderat decât cel înregistrat în statele cu regim fix a evidenţiat importanţa existenţei acestui element de flexibilitate în politica economică.

"A devenit mai evident ca oricând că, fără acest ajustor, o trecere premamtură la euro este cel puţin din perspectiva imediată un proces indezirabil", precizează guvernatorul băncii centrale.

Isărescu a accentuat şi apariţia unor costuri directe ale intrării în zona euro provocate de criza datoriilor suverane şi de instituirea mecanismelor de rezoluţie, iar suportarea acestor costuri presupune un efort substanţial suplimentar.

"Din punct de vedere politic, este dificil de explicat publicului necesitatea contribuţiei financiare la mecanisme de care deocamdată beneficiază ţările mai bogate", a adăugat guvernatorul.

El a arătat că este esenţială pregatirea riguroasă a procesului de adoptare a monedei euro.