Conferinţa COFACE - Iulian Chifu: Instituţiile trebuie să funcţioneze ca un fel de ambulanţe sau SMURD

Panelul "România în era crizelor. Oportunităţi şi ameninţări" de la Conferinţa de Risc de Ţară COFACE, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă MEDIAFAX, a fost susţinut conferenţiarul universitar doctor Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri strategice, Securitate şi Politica externă, Lucian Anghel, preşedinte, BVB & CEO, BCR Pensii, Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei şi membru în Consiliul de supraveghere, BRCI, şi Ian Watts vicepreşedinte Executiv, Marsh Global Trade Credit Team, Regiunea EMEA & Practice Leader, Marsh Africa Trade Credit Team.

Panelul a cuprins o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale şi un studiu specific asupra situaţiei României.

"Tocmai m-am întors recent din Africa. Am constatat că există multe oportunităţi acolo, dar un potenţial uriaş există şi în alte zone, precum India şi România", a afirmat Ian Watts, la evenimentul organizat la Athenee Palace Hilton Bucharest Hotel.

De asemenea, el a precizat că "managerierea riscului reprezintă o etapă esenţială pentru realizarea unei tranziţii către o piaţă de business funcţională, iar democraţia reprezintă un element cheie pentru obţinerea acestui deziderat".

El a mai spus că identificarea oportunităţilor şi găsirea unor modalităţi de scădere a riscurilor reprezintă calea de urmat pentru stimularea economiei unei ţări.

Pe de altă parte, Lucian Anghel a declarat că multe decenii piaţa a fost obişnuită de faptul că ceea ce înseamnă cash este minim care se poate obţine. "Acum, lumea este cu susul în jos pentru că cash-ul este maximul", a spus acesta, completând că dobânda la nivel mondial este la nivel negativ, "ceea ce ar trebui sau nu să ne îngrijoreze".

"Dacă ne uităm, în general, când a fost consens în pieţele financiare, nu prea a fost OK. În general s-au creat bule, s-au creat crize, s-au spart, întotdeauana când există un consens este posibil să avem probleme, precum este în momentul de faţă dolarul, care se întări, majoritatea analiştilor văd dolarul-euro chiar sub 1. (...) Va fi interesant de urmărit ce se întâmplă în momentul în care avem un astfel de consens", a spus Anghel.

Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei şi membru în Consiliul de supraveghere BRCI, a vorbit în panel despre administrarea datoriei şi la politica de finanţare. "Cred că dacă ne-am uita la managementul datoriei înainte de criza declanşată de subprime şi momentul de faţă şi perioada care s-a scurs de la declanşarea crizei sunt practic nişte schimbări majore", a spus el.

Nanu a declarat că a devenit foarte clar că diversificarea este extrem de importantă pentru managementul datoriei. Ştefan Nanu a spus că, o privire la practicile dinaintea crizei din 2008, arată că erau foarte mulţi emitenţi de datorii care nu erau îngrijoraţi de atractivitatea titlurilor de stat, a activelor financiare sau de deţinerile rezidenţilor pe piaţa internă.

"Lucru care a creat mari probleme unora dintre ţările din momentul crizei, probabil cel mai bun exemplu este Ungaria, din zona noastră. Ulterior crizei, managerii de datorii s-au concentrat foarte tare pe diversitate, pe o comunicare mult mai strânsă cu investitorii, cu încercarea penetrării unor medii investiţionale diferite, chiar plata unor prime mai mari în scopul diversificării", a adăugat Ştefan Nanu.

El a spus că, ulterior crizei, în România, comportamentul s-a schimbat, după o perioadă foarte grea în 2009 din punct de vedere al finanţării.

"Atât pe plan intern, cât şi pe plan extern s-au constituit strategii foarte clare, cu planuri financiare, transparenţă, calendar anual, calendar trimestrial, comunicări lunare cu investitori", a mai spus Nanu.

De asemenea, Iulian Chifu a mai declarat că o criză este fundamental o ameninţare, dar este şi o oportunitate.

"Situaţiile globale se apropie de ceea ce am putea numi o furtună perfectă, marele avantaj este că suprapunerea crizelor nu vine cu o creştere a amplitudinii, ci uneori ele se domolesc reciproc. Există formule în această direcţie şi eu cred că cel mai important lucru la nivel global pe care trebuie să-l reţinem este, spre deosebire de înclinaţia noastră uzuală de a considera că o tranziţie înseamă plecarea de la o situaţia stabilă, echilibrată, a căror reguli le cunoaştem, la o altă situaţia de aceeaşi natură, trebuie să constatăm astăzi că tranziţia s-a încheiat, ceea ce vedem astăzi este lumea în care vom trăi în următorii 30-40 de ani", a spus Chifu.

El a precizat că s-a ajuns în situaţia, una care se repetă în anumite intervale de timp, prin care chiar regulile sistemului sunt puse sub semnul întrebării.

"Această tranziţie ne dă o realitate în care trăim şi care va fi constantă în care avem o instabilitate politică cronică, cu roluri din ce în ce mai mari ale grupurilor şi persoanelor şi, de asemenea, semne de întrebări asupra regulilor care au gestionat până astăzi sistemul", a susţinut Chifu.

Iulian Chifu a spus că, în momentul de faţă la nivel global, contează fiabiliatatea, rezilienţa şi capacitatea instituţiilor de a învăţa în timp real.

"Instituţiile nu învaţă decât dacă le învăţăm noi cum să înveţe, dacă le construim regulile, capacitatea de a reacţiona în timp real şi, eventual, automat, nedepinzând de o comandă umană la toţi stimuli şi la toate evoluţiile", a spus Chifu.

El a precizat că toate aceste intituţii trebuie să funcţioneze ca un fel "de ambulanţe sau SMURD".

"Trebuie să ne asumăm faptul că vom trăi într-o perioadă de criză care se vor succeda, trebuie să avem instrumentarul de a fi un fel de SMURD, şi că trebuie să acceptăm, că, în toată această perioadă, la anumite intervale vor exista momente de magnitudine pe care nu am luat-o în considerare şi vor zdruncina sistemul, că e vorba de instituţie, că e vorba de societate comercială, organizaţie", a mai spus acesta.

Conferinţa de Risc de Ţară Coface s-a adresat top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.