„Avem cinci ani de criză cu pierderi acumulate la companii şi creşteri de insolvenţe. Este clar că o companie cu pierderi devine nebancabilă şi nu mai poate să obţină finanţare. Soluţia trebuie să vină pe partea de producţie, prin proiecte de investiţii care atrag capital şi atunci rezolvăm şi îndatorarea companiilor faţă de capital”, a declarat Pal la „Conferinţa de Risc de Ţară 2014” organizată de Coface şi Mediafax.
Ea a arătat că firmele vor putea atrage şi finanţări de la bănci odată ce prezintă proiecte profitabile.
„Există surse interne care pot finanţa creditarea economiei, mai ales în condiţiile în care depozitele în sistemul bancar ar creşte în momentul de faţă cu 10% faţă de anul precedent atât pe partea de populaţie, cât şi la companii. Dobânzile în moneda locală s-au îmbunătăţit (la creditare – n.r.), au scăzut cu trei puncte procentuale, deci finanţarea a devenit mai ieftină. Soluţia este să avem proiecte de investiţii, stimulare pe această parte, nu cum să împrăştiem banii în economie, ci pentru ce anume dăm finanţare”, a spus Pal.
Economistul a subliniat totodată importanţa fondurilor europene ca sursă de finanţare, precum şi politicile guvernamentale de stimulare a investiţiilor, precum reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit.
„Odată cu investiţiile profitabile vor creşte şi salariile şi apoi putem vorbi şi de creşterea consumului”, a precizat Pal.
La rândul său, economistul şef al BRD, Florian Libocor, apreciază că încrederea reprezintă una dintre barierele relansării creditării şi atât timp cât nu există o contraparte solvabilă, sistemul bancar este reticent în a da împrumuturi, deşi există lichiditate şi dorinţa de a plasa banii.
„Nu poţi să te învârţi în cercul vicios sperând că făcând în continuare acelaşi lucru vei putea da drumul creditării. Nu putem să reparăm greşelile pe care le-am făcut dacă vom continua să gândim cum am gândit atunci când am greşit”, a punctat Libocor.
El s-a întrebat retoric dacă ritmul scăzut cu care îşi revine creditarea este cauzat doar de lipsa unei cereri solvabile şi de reticenţa unui sistem bancar foarte prudent sau are ca factori determinanţi şi lipsa unei strategii a Guvernului pe termen lung, în care să apară cu termene concrete toate proiectele de investiţii pe următoarele două-trei decade.
„Nu am niciun fel de motiv să mă tem de evoluţia economiei pe care România o va avea, a sistemului bancar, care este unul solid şi bine capitalizat, sau de potenţialul României. Am motive să mă tem de lipsa înţelepciunii pe care o avem să folosim acest potenţial, de aşa-zisa schimbare extrem de rapidă a orientărilor şi strategiei României pe termen scurt. Schimbarea unui guvern înseamnă schimbarea strategiei pe care o avem ca ţară şi nu este corect”, a afirmat Libocor.
Economistul BRD a punctat că, deşi România a ieşit din procedura de deficit bugetar excesiv, nu a fost capabilă niciodată să colecteze mai mult de 33% venituri ca procent din PIB, indiferent de modul de taxare, progresiv sau cu cotă unică.
„Asta ridică multe semne de întrebare! Apoi, intrând sub 3% deficit, ne împăcăm cu ideea, nu mai avem o problemă cu deficitul. Dar a accepta că un deficit de sub 3% este tot ceea ce ne dorim este ca şi cum aţi accepta că mersul pe jos este o virtute, or mersul pe jos nu este o virtute”, a conchis Libocor.