CONFERINŢA MEDIAFAX - Vizental: Companiile în dificultate au nevoie de capital suplimentar, nu de eşalonări la plată

"În cele mai mutle situaţii în care firmele depăşesc dificultăţile este vorba de capital suplimentar, fresh money, nu sub formă de împrumut. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvenţă în ultimii ani au beneficiat într-o formă sau alta de eşalonări sau înlesnire la plată la bugetul de stat. Aşadar, eşasolanrea nu este o măsură reală, ceea ce au nevoie companiile din economia românească este capitalul", a declarat joi Vizental, la "Romania Financial Forum", organizat de Mediafax la BNR.

El a arătat că, pentru a avea performanţe la nivel macroenecomic, sunt necesare măsuri direct la nivelul companiilor, întrucât circa 60% din firme se află într-o stare de dificultate, caracterizată printr-o lipsă "acută" de lichiditate, de profitabilitate şi supraîndatorare.

"Este posibil ca la nivel macroenecomic situaţia să se îmbunătăţească de la un an la altul, dar la nivel microeconomic cele mai multe companii să se afle într-o stare de dificultate. Principala problemă cu care ne lovim zi de zi este faptul că starea de dificultate trenează de prea mult timp, tergiversarea tratării contaminează şi alte companii sănătoase şi face tot mai dificilă intervenţia", a atras atenţia Vizental.

Potrivit datelor prezentate de şeful companiei de consultanţă în restructurări, sub 2,3% din totalul companiilor înregistrate la Registrul Comerţului generează 66% din cifra de afaceri consolidată la nivelul economiei româneşti şi angajează aproape 40% din totalul forţei de muncă din România.

Raportat la criteriile europene de clasificare, în România există 1.400 de companii mari şi 4.300 de companii mijlocii.

Vizental a povestit că a mers la Londra, Copenhaga, Munchen sau Tel Aviv pentru a căuta fonduri de investiţii dispuse să plaseze banii în companiile din România aflate în dificultate.

"Am găsit, spre surprinderea noastră, mult mai multe resurse decât ne-am aşteptat. Am găsit investitori interesaţi în a investi în aceste situaţii, dar care nu reuşeau să identifice oportunităţi. Practic există un balon de resurse neutilizate la nivelul Europei, de 300 miliarde euro, sunt fonduri care caută oportunităţi, dar din cauza faptului că economia este formată din foarte multe companii mici şi mijlocii, nu reuşesc să întâlnească aceste oferte. De cealaltă parte, este un alt balon la nivelul Europei de aproximativ 1.200 de miliarde de euro de credite neperformante", a afirmat directorul CIT Restructuring.

El a arătat că, dacă ar fi evaluate aceste credite neperformante, acestea se situează aproape de nivelul resurselor neutilizate, iar aceasta ar putea fi o situaţie "ideală", în care, cel puţin teoretic, cererea ar trebui să se întâlnească cu oferta şi cele două baloane să se "depresurizeze" reciproc.

"În practică avem două probleme: în primul rând, investitorii au un comportament precaut şi oportunist, iar băncile rămân conservatoare şi cu acelaşi comportament precaut. Este nevoie de o intervenţie din partea unui reglementator care să faciliteze acest transfer din partea resurselor în partea creditelor neperformante", a punctat Vizental.

Potrivit acestuia, pe de o parte este nevoie de consolidare, respectiv mai multe companii mici creează împreună o oportunitate mai mare, care devine mult mai atractivă pentru investitori, iar pe de altă parte, pentru împărţirea riscului, se observă un pool de fonduri de investiţii care se asociază pentru a diminua această expunere şi a împărţi atât riscul, cât şi profitul.

"A doua nevoie este cea a unor reglementări, a unor măsuri de restructurare eficientă. Această stare de dificultate nu se tratează ca o viroză, nu trece de la sine", a conchis Vizental.