Consecinţele unui Brexit fără acord asupra României: Principalele temeri, libera circulaţie şi accesul la unităţile de învăţământ britanice

Acest aspect ar veni odată cu expirarea perioadei de tranziţie, în 31 decembrie 2020, dacă este ratificat Acordul de retragere al UK din UE de către Parlamentul britanic, până în 31 octombrie 2019.

Această situaţie ar permite partenerilor să se angajeze în negocieri privind încheierea unui acord de comerţ liber, aplicabil după expirarea perioadei de tranziţie a UK din UE. În caz contrar, relaţia comercială dintre UE şi UK va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, începând cu 31 octombrie 2019.

Ca urmare a ultimelor evoluţii în politica internă a UK, alegerea lui Boris Johnson ca lider al Partidului Conservator şi implicit ca înlocuitor al Theresei May ca prim-ministru al UK, obiectivul noului guvern este retragerea din UE în 31 octombrie 2019, cu sau fără un acord. Având în vedere aceste aspecte şi refuzul UE de a redeschide negocierile privind Acordul de retragere, este iminentă retragerea UK din UE fără un acord, situaţie care va avea un impact important asupra schimburilor comerciale dintre UE şi UK.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivelul anului 2018, exporturile româneşti către piaţa UK înregistrau o valoare de 2,874 miliarde de euro, reprezentând 5,5% din totalul exporturilor României către statele membre UE. Balanţa comercială pozitivă România – UK din 2018, contabilizând 1,129 miliarde de euro, reflectă nivelul mai scăzut al importurilor, acestea depăşind 1,7 miliarde de euro. Importurile României din UK reprezentau, în 2018, 2,8% din totalul importurilor României provenite din statele membre UE.

Este de remarcat creşterea cu 12,23% a exporturilor româneşti pe piaţa UK în 2018, comparativ cu anul precedent, cu toate că 2018 a prezentat o serie de incertitudini cu privire la retragerea UK din UE. De asemenea, pe fondul unei creşteri cu doar 3,22% a importurilor provenite din UK, balanţa comercială pozitivă a României a crescut cu 29,76%.

În plus, conform datelor Eurostat privind comerţul cu servicii (până în 2017 inclusiv), România a exportat în 2017 servicii în valoare de 1,688 miliarde de euro în UK, reprezentând 10,05% din totalul serviciilor exportate către statele membre ale UE. Acestea au crescut cu 31,94% faţă de anul anterior şi au contribuit la expansiunea balanţei comerciale pozitive în comerţul cu servicii cu 152,71%, până la valoarea de 637 milioane de euro.

În domeniul promovării şi protejării investiţiilor străine directe, România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au semnat şi ratificat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, acord care a intrat în vigoare în 10.01.1996. Acesta va trebui amendat dacă UK devine stat terţ UE, pentru a corespunde cu noile cerinţe UE în domeniul politicii de protejare a investiţiilor străine directe.

Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord va însemna revenirea la prevederile acordurilor comerciale multilaterale, sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Prin urmare, vor fi aplicate taxele vamale la nivelul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Media taxelor vamale aplicabile exporturilor către Marea Britanie ar fi de 5,7%, iar cea a taxelor vamale aplicabile exporturilor din Regatul Unit către piaţa UE ar fi de 4,3%, ajungând pentru unele produse agricole să depăşească 20%.

Marea Britanie a publicat, în 13 martie, taxele vamale provizorii propuse la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în cazul unui no-deal Brexit. Astfel, operatorii economici din UK nu vor plăti taxe vamale pentru majoritatea bunurilor importate, în cazul retragerii din UE fără un acord. Din valoarea actuală a importurilor de bunuri în UK, 87% nu vor fi supuse unor taxe vamale. Pentru restul de 13% din valoarea importurilor de bunuri vor fi aplicate diferite regimuri tarifare: un mix de taxe vamale şi contingente tarifare va fi aplicat importurilor de carne de oaie, miel, porc, pui şi celor de produse lactate; menţinerea unor taxe vamale pentru autovehicule cu scopul sprijinirii industriei auto britanice. Cu toate acestea, producătorii de autovehicule din UK care depind de lanţurile de producţie europene nu vor plăti taxe vamale pentru componentele auto importate din UE; menţinerea unor taxe vamale pentru produse ceramice, fertilizatori şi combustibili, în contextul sprijinirii producătorilor britanici în faţa concurenţei inechitabile din partea producătorilor din alte state în care aceste sectoare sunt subvenţionate excesiv. Cu scopul asigurării accesului pe piaţă favorabil statelor în curs de dezvoltare pentru importuri specifice precum banane, trestie de zahăr şi anumite tipuri de peşte, vor fi menţinute taxele vamale aplicabile acestor produse, având în vedere că statele în curs de dezvoltare vor beneficia în continuare de acces preferenţial pe piaţa UK.

În ce priveşte ţara noastră, principala temere legată de scenariul no-deal este legată de libera circulaţie a cetăţenilor, având în vedere dimensiunea diasporei româneşti din Marea Britanie (a doua cea mai mare dintre statele membre), precum şi accesul la unităţile de învăţământ britanice (UK este principala destinaţie pentru studenţii români).

Referitor la relaţia comercială, aceasta va avea de suferit prin introducerea de taxe şi proceduri vamale care vor îngreuna circulaţia bunurilor. Aşa cum arată şi statistica românească, exporturile către UK au scăzut în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu anul precedent (-6,7%). Principalele categorii de bunuri care au înregistrat scăderi sunt: vehicule şi echipamente pentru căile ferate (-925%), cereale (-327%), lemn şi produse din lemn (-133%), automobile (-131%) şi articole de îmbrăcăminte (-110%).

Este de remarcat faptul că Marea Britanie a înregistrat o scădere masivă a importurilor din Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. Conform datelor publicate de Oficiul Naţional de Statistică, importurile de bunuri din Uniunea Europeană au scăzut cu 18 miliarde GBP în trimestrul II al acestui an (-13%). Principalele categorii la care s-au înregistrat scăderi au fost produsele chimice, echipamentele de transport şi maşinării.

De asemenea, un alt aspect important este cel legat de înmatriculările de autoturisme noi în Marea Britanie. Conform statisticilor furnizate de Asociaţia producătorilor şi comercianţilor de autoturisme, în prima jumătate a acestui an au scăzut înmatriculările de maşini noi cu 3,5% faţă de perioada similară a anului precedent. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat la maşinile diesel (-19,7%). Analizând acest aspect pe fiecare marcă auto în parte, se remarcă faptul că înmatriculările de maşini Dacia au crescut cu 33,6%, una dintre cele mai mari creşteri (după Alpine +936% şi MG +43,68%). În aceste condiţii este de aşteptat ca exporturile de autoturisme către Marea Britanie să reînceapă să crească odată cu diminuarea stocurilor din lanţurile de distribuitori auto Dacia (care probabil au importat masiv autoturisme în anul precedent, ca măsură preventivă în cazul unui no-deal Brexit).

Astfel, deşi exporturile României către Marea Britanie înregistrează o scădere după o perioadă foarte îndelungată de creştere, analiza categoriilor de produse afectate şi a factorilor generali legaţi de economia britanică şi incertitudinile legate de Brexit, arată că acest fenomen este unul obiectiv, care afectează majoritatea statelor membre UE. În cazul în care Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord, diminuarea schimburilor comerciale va continua, afectând în special categoriile de produse care au un lanţ de producţie strâns legat între companii britanice şi europene (industria auto, industria alimentară, industria farmaceutică).

De asemenea, un factor important, care va afecta nivelul schimburilor comerciale din punct de vedere valoric este reprezentant de deprecierea lirei sterline, lucru care va face ca exporturile britanice să fie mai competitive, iar importurile să scadă din punct de vedere valoric.

Totodată, drepturile cetăţenilor britanici care locuiesc în România sau a cetăţenilor români care locuiesc în UK (dreptul la şedere, de desfăşurare a unei activităţi comerciale, de a iniţia şi exercita activităţi independente şi de a constitui şi administra întreprinderi) ar putea fi îngrădite în eventualitatea unui no-deal Brexit. În prezent, în condiţiile apartenenţei la UE, prin art. 49 din TFUE se garantează dreptul de a iniţia şi exercita activităţi independente, precum şi dreptul de a constitui şi administra întreprinderi, în special societăţi şi firme. În cazul Brexit fără un Acord de retragere – scenariul no deal Brexit, există semne de întrebare privind dreptul de şedere sau de exercitare a activităţilor economice de către cetăţenii români pe teritoriul UK.

În acelaşi timp, mobilitatea persoanelor în scop de afaceri este un aspect de luat în considerare pentru companiile ai căror angajaţi se deplasează în scop de afaceri în UK, având în vedere că în cazul retragerii UK din UE fără un acord, mobilitatea persoanelor, chiar şi în scop de afaceri, ar urma să fie îngrădită.