Consiliul Concurenței dă amenzi uriașe pentru zece bănci în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR: cea mai mare sancțiune din istoria instituției, de 3,73 miliarde lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Consiliul Concurenței a transmis într-un comunicat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

BRD, reacție după amenzile anunțate de Consiliul Concurenței: Va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia

Stoiciu, despre amenda uriașă dată de Consiliul Concurenței: Fără instituții puternice „piața liberă” rămâne un mit

Potrivit instituției, în perioada de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie independente, însă băncile și-ar fi coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Consiliul Concurenței arată că acest aspect este important mai ales în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective este redus, precum cele la 3, 6 și 12 luni.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Un nivel crescut al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.

Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de Consiliul Concurenței.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, dar și pentru persoanele fizice care au credite acordate înainte de 2019 și nu au cerut trecerea la IRCC.

Traseul investigației

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 80 de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.