Consiliul Fiscal RESPINGE schimbarea Codului Fiscal: Ar genera deviaţii mari faţă de ţintele bugetate

"Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare - n.r.), precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este", se arată în opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal.

Organizaţia estimează că majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 miliarde lei în 2016, 13,2 miliarde lei în 2017, 22,5 miliarde lei în 2018 şi 27,8 miliarde în 2019, incluzând veniturile recuperate, ceea ce reprezintă echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% şi respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala în ipoteza aplicării măsurilor.

Definind scenariul de bază ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB în 2016 şi 2017 şi de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% în anii 2018 şi 2019, deficitele efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB în 2016, 2,7% din PIB în 2017, 3,5% din PIB în 2018 şi 3,7% din PIB în 2019, arată Consiliul Fiscal.

Nivelul corespunzător al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% şi 5,5% din PIB potenţial în 2016, 2017, 2018 şi, respectiv, 2019.

"Acesta echivalează cu o deviaţie de proporţii şi în continuă creştere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) - la finele intervalului nivelul deficitului structural revine în imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potenţial potrivit estimărilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indică situarea peste limita de 3% statuată de Pactul de Creştere şi Stabilitate pe aproape întreg intervalul considerat (excepţia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea României în procedură de deficit excesiv", se spune în document.

România trebuie să se încadreze într-o limită de deficit efectiv de 3% din PIB, iar până la finele acestui an trebuie să realizeze convergenţa către un deficit structural de 1% din PIB.

Estimările Consiliului fiscal au luat însă în considerare acordul politic de majorare a cheltuielilor de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puţin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau reacţia potenţială a pieţelor financiare la o deteriorare permanentă de proporţii a poziţiei structurale a finanţelor publice ale României.

Opinia relevă că respectarea ţintei de deficit structural în condiţiile adoptării unor măsuri permanente de relaxare fiscală (aşa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implică necesitatea adoptării unor măsuri structurale compensatorii care să fie de asemenea de natură permanentă, precum reduceri/îngheţări de cheltuieli comparativ cu scenariul de bază, creşteri de taxe sau creşteri de eficienţă a colectării.

Proiectul Codului Fiscal prevede înregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda întâi) de 16,4 miliarde lei în 2016, 16,8 miliarde lei în 2017, 28,7 miliarde lei în 2018 şi 37 miliarde lei în 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din creşterea economică adiţională rezultată), precum şi din încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât şi la plată.

Efectele provenite din creşterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 şi 18 miliarde lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei în 2016 şi aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019.

Consiliul fiscal consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care aceasta le prevede şi excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creşterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implică un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi, atât la nivelul anului 2016, cât şi la finele anului 2019.

"Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile şi plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca răspuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele în valori absolute) şi ale elasticităţilor principalelor categorii de venituri la modificarea PIB", se precizează în opinia exprimată.

Consiliul Fiscal notează că efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectării ţintei de deficit structural doar în proporţia în care creşterea economică suplimentară generată se regăseşte la nivelul PIB potenţial, ceea ce este puţin probabil să se întâmple într-o măsură semnificativă, mai ales dat fiind faptul că reducerea impozitării consumului reprezintă partea cea mai consistentă în pachetul de măsuri discreţionare cuprinse în noul Cod Fiscal.

Câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală.

"Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii în condiţiile în care poziţia ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune", se mai spune în document.

Proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală au fost aprobate, miercuri, de Guvern.

Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii, din specii domestice, ouă de păsări, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive.

Mai sunt prevăzute introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate a microîntreprinderilor, în funcţie de numărul de salariaţi, de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi şi 3% pentru microîntreprinderile aflate în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfăsurarea de activităţi, majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.â

Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), reaşezarea nivelurilor accizelor pentru alcool şi băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scădea din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018.

Documentul menţine celelalte prevederi, şi anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.