Consiliul IMM: Amnistia fiscală poate fi înlocuită cu facilităţi şi reduceri de penalităţi

În plus, sectorul IMM-urilor trebuie să beneficieze de o reglementare inteligentă, de consultare sistematică cu organizaţiile reprezentantive, de creşterea accesului la finanţare, de simplificarea procedurilor şi debirocratizare, şi de un cadru stabil şi predictibil.

„Cred că o posibilă, potenţială, aministie fiscală ar trebui să aibă obiective foarte clare, ar trebui să arate ce anume rezolvăm, ce probleme rezolvăm şi cum, de fapt, contribuim la restartarea mediului de afaceri”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a concluzionat, în urma unui sondaj, că o bună parte a mediului de afaceri din România nu susţine amnistia fiscal, un procentaj de 76,2% din respondenţi indicând acest lucru. Consiliul a mai concluzionat şi faptul că întreprinderile de stat ar trebui să beneficieze cel mai puţin de pe urma unei eventuale astfel de măsuri, un procentaj de 94,9% din respondenţi indicând acest lucru.

„Dacă ne uităm la datoriile mediului de afaceri către bugetul de stat, după cum ştiţi, a fost dată publicităţii o listă a ruşinii, o listă neagră, la un moment dat, în 2017. Din primii 500 de datornici la stat, primii 100 sunt companii de stat şi datorează mai mult de 80% din datoria pe care mediul de afaceri o are în ceea ce-nseamnă sarcina fiscală”, a declarat Florin Jianu.

Respondenţii au apreciat şi că de o eventuală amnistie fiscală ar trebui să beneficieze preponderent persoanele fizice (41,3%), microîntreprinderile (40,3%) şi asociaţiile/fundaţiile/alte forme non-profit (33,2%).

Cu privire la tipul efectelor pe care această măsură le-ar crea, 30,2% au fost de părere că ar putea avea efecte negative, 46% au precizat că este o măsură controversată, cu efecte multiple, şi doar 23,8% au considerat că ar putea avea efecte pozitive.

Sondajul efectuat de CNIPMMR a fost efectuat pe un eşantion de 324 de respondenţi compus din microîntreprinderi (57,1%), întreprinderi mici (14,3%), întreprinderi mijlocii (19%), întreprinderi mari (3,2%) şi ONG-uri sau alte forme juridice (6,4%).