„Propunem monitorizarea permanentă a creşterii preţului utilităţilor (la energie electrică şi termică, gaze naturale, apă, salubrizare, benzină/motorină, etc.), raportat la evoluţia cotaţiilor la bursă, cursul valutar, accizele/celelate taxe şi costurile de producţie/distribuţie, precum şi luarea măsurilor care se impun pentru creşterile nejustificate a preţului utilităţilor, atât pentru consumatorii casnici şi consumatorii industriali”, a declarat vineri într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.
În acest sens, reprezentanţii IMM-urilor cer şi publicarea de rapoarte trimestriale privind rezultatele activităţii de monitorizare şi măsurile adoptate privind creşterile nejustificate a preţului utilităţilor, atât pentru consumatorii casnici şi consumatorii industriali.
„Altminteri ne trezim cu aceste creşteri de prețuri la carburanți peste noapte, care nu fac decât să întârzie relansarea economică a României”, a spus Nicolescu.
Totodată, reprezentanții CNPIMMR cer desecretizarea contractelor de privatizare a resurselor naturale, aşa cum se întâmplă în alte țări, precum şi reglementarea obligativităţii ca pentru orice mărire a preţului utilităţilor să fie realizată în prealabil o analiză justificativă de preţ şi o notă de impact, cu efectele economice şi sociale.
Nicolescu a mai spus că reprezentanții FMI, cu care a avut joi o întrevedere, au fost de acord că statul trebuie să intervină în problema prețurilor la energia electrică şi la utilități.
Potrivit unui sondaj realizat de CNIPMMR în acest an, 9 din 10 firme au fost afectate de creşterea preţului la combustibil, Nicolescu menţionând că acesta este un element de scădere a eficienţei, cu repercursiuni asupra scăderii valorii adăugate.
Sondajul a relevat faptul că pentru un sfert dintre firme profitul a scăzut cu peste 8% ca urmare a creşterii preţului combustibilului, iar pentru aproape 36% cu 4-7%.
Nicolescu consideră nejustificat şi preţul electricităţii, în condiţiile în care spune el, în România ponderea producţiei de „electricităte iefitină” – hidro sau nucleară este cea mai mare din Europa.
„În România 25,8% din producţia de electrucitate este hidro, care este de 3-4 ori mai ieftină decât cea produsă din petrol şi gaze. De asemenea, 14% este energie nucleară. În aceste condiţii, România are cea mai mare pondere a producţiei energie ieftină, deci ar trebui să fie printre ţările cu cele mai mici preţuri la electricitate”, a explicat Nicolescu.