Consiliul UE adoptă recomandări pentru ţările în procedură de deficit excesiv, între care România

Recomandările conţin o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, şi un termen limită, pentru fiecare stat membru. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele fiecărui stat membru, exprimate în planurile sale fiscal-structurale pe termen mediu, prezentate în contextul punerii în aplicare a noului cadru de guvernanţă economică al UE.

Belgia

Consiliul recomandă Belgiei să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2027. Belgia ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 2,4% în 2025, 1,9% în 2026 şi 2,0% în 2027. Deoarece Belgia nu a prezentat încă un plan fiscal-structural pe termen mediu, traiectoria corectivă se bazează pe traiectoria de referinţă pe care Comisia a transmis-o Belgiei în iunie 2024, actualizată pe baza datelor mai recente.

Franţa

Recomandarea Consiliului stabileşte că Franţa ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2029. Franţa ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 0,8% în 2025, 1,2% în 2026, 1,2% în 2027, 1,2% în 2028 şi 1,1% în 2029.

Italia

Consiliul recomandă Italiei să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2026. Italia ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 1,3% în 2025 şi 1,6% în 2026.

Malta

Consiliul recomandă ca Malta să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2027. Malta ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 6,0% în 2025, 5,8% în 2026 şi 5,8% în 2027.

Polonia

Consiliul recomandă Poloniei să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2028. Polonia ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 6,3% în 2025, 4,4% în 2026, 4,0% în 2027 şi 3,5% în 2028.

România

Consiliul recomandă ca România să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030.

Slovacia

Recomandarea Consiliului stabileşte că Slovacia ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2027. Slovacia ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte 3,8% în 2025, 0,9% în 2026 şi 1,6% în 2027.

Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor şi a valorilor de referinţă stabilite în tratatele UE: deficitul lor nu trebuie să depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) şi datoria lor nu trebuie să depăşească 60% din PIB. Toate statele membre trebuie să respecte aceste valori de referinţă din tratat.

În cazul în care un stat membru înregistrează un deficit excesiv, scopul procedurii de deficit excesiv este de a determina corectarea acestuia prin supunerea statelor membre unei examinări mai atente şi prin furnizarea de recomandări pentru ca acestea să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului. În cele din urmă, obiectivul este de a consolida sustenabilitatea datoriei statelor membre.

În conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică, odată ce a fost lansată o procedură de deficit excesiv, Consiliul adresează o recomandare statului membru în cauză de a lua măsuri eficiente pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv într-un termen stabilit.

În recomandarea sa, Consiliul solicită, de asemenea, ca statul membru să pună în aplicare o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete care să garanteze că deficitul public general este adus şi menţinut sub valoarea de referinţă de 3% din PIB în termenul stabilit în recomandare.

La 26 iulie 2024, Consiliul a lansat oficial proceduri de deficit excesiv împotriva a şapte state membre şi a decis să menţină deschisă procedura de deficit excesiv împotriva României, pe baza propunerilor Comisiei de decizii ale Consiliului de stabilire a existenţei unor deficite excesive pentru şapte state membre (Belgia, Franţa, Italia, Malta, Polonia, Slovacia şi Ungaria) şi a unei decizii prin care se constata că România, care face obiectul procedurii de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta situaţia.

Anul acesta, în mod excepţional, calendarul recomandărilor adresate statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv de a lua măsuri eficiente a fost aliniat cu dispoziţiile cadrului reformat de guvernanţă economică al UE.

În conformitate cu noile norme, în vigoare de la 30 aprilie 2024, statele membre trebuie să elaboreze planuri structurale fiscale pe termen mediu, care să stabilească traiectoria cheltuielilor lor şi reformele şi investiţiile prioritare pentru următorii 4-7 ani.

Obiectivul a fost alinierea recomandărilor Consiliului din cadrul procedurilor de deficit excesiv cu cele din cadrul planurilor fiscal-structurale pe termen mediu.