Constantin vrea un acord politic pentru refacerea irigaţiilor, Săpunaru cere unul pentru agricultură

"O să propun Comisiei pentru Agricultură, apoi şi partidelor politice, să încheiem un acord politic pe următorii şapte ani, astfel încât să finanţăm reabilitarea infrastructurii secundare pe zona de irigaţii. Noi am făcut tot ce am putut. Avem 600 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare şi mai avem nevoie de un miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale. În bugetul pentru 2016, această sumă va fi inclusă în bugetul Ministerului Agriculturii pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care să investească. Trebuie să mergem să investim, pentru a nu mai da atâţia bani pe despăgubiri", a spus Constantin.

El susţine că este nevoie de un acord politic, pentru că un singur an, cât mai are actuala guvernare, nu este suficient pentru finalizarea proiectului.

"E nevoie de un acord politic, pentru că nu ne ajunge un singur an pentru a reabilita toată infrastructura şi am avea nevoie de şapte ani. Astăzi se pot iriga 700.000 de hectare. Am avut contracte pentru 300.000 de hectare, dar s-au irigat în jur de 150.000-160.000 de hectare. Motivele sunt multiple, în primul rând avem costuri foarte mari. Chiar dacă am dus apa aproape de fermieri, au fost zone în care nu au putut iriga, pentru că nu au avut acele pompe", a spus Constantin.

În replică, preşedintele Comisiei pentru agricultură, Nini Săpunaru, s-a arătat nemulţumit de planul propus de ministrul de resort.

"Deocamdată nu vedem decât că există un plan, urmează să se investească nişte bani. E clar că posibilitarea de a intra pe infrastructura principală pe Planul Juncker se îndepărtează din ce în ce mai mult şi va trebui să facem singuri. Ne aşteptam la treaba asta de vreo doi-trei ani de zile", a completat Săpunaru.

Nini Săpunaru a precizat că este nevoie de un acord politic pentru întreaga agricultură, care să atragă şi investitorii străini pe termen lung.

"Un plan compact pe agricultură nu înseamnă doar un plan pe investiţiile în irigaţii, ci şi o înţelegere la cine finanţează agricultura, cine o garantează. Ne aşteaptam la o perioadă de boom, dar vine o perioadă de recesiune în faţă şi în agricultură nu mai putem aştepta la Doamne-Doamne să vină ploaia. Sub patronajul preşedinţiei poate fi gândit un asemenea acord, dar nu doar un acord pentru irigaţii, ci cu referire la tot ce înseamnă agricultura. Trebuie un pact politic pe 10-15 ani, nu pe şapte ani", a spus Săpunaru.

El este de părere că un canal Siret-Bărăgan ar fi viabil doar dacă ar fi folosit pentru irigaţii, nu şi pentru transportul fluvial.

"Decât să ne gândim că vin chinezii şi ne fac canalul Siret-Bărăgan, poate găsim investitori strategici din Uniunea Europeană care să vină să investească. Un canal de irigaţii nu costă mai mult de 1,1-1,2 miliarde de euro. Canal navigabil nu se mai poate face. Multe fonduri private ar dori să investească în agricultură, dar doresc să vadă un plan pe termen lung, ca să îşi poate scoate banii. Nu investeşte nimeni în canalul Siret-Bărăgan pentru următorii cinci-şapte ani, că acest plan îşi scoate banii în 20 de ani", a conchis Săpunaru.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a anunţat că vrea să aloce anual, timp de şapte ani, 145 milioane euro pentru modernizarea sistemului principal de irigaţii, infrastructura secundară putând beneficia de fonduri europene în valoare de peste 430 de milioane de euro.

Citeşte şi: Ministerul Agriculturii: Căutăm o variantă pentru a aloca anual 145 mil. euro sistemului de irigaţii, timp de şapte ani

Fondurile europene, aferente perioadei de programare 2014 - 2020, vor fi alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

"Sprijinul va fi acordat investiţiilor pentru înfiinţarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii ai căror beneficiari vor fi fermierii constituiţi în organizaţii şi federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare (OIF şi FOIF). Investiţiile vizează amenajările interioare de irigaţii aparţinând OIF şi FOIF şi vor fi alocate fonduri europene în valoare de peste 430 mil. Euro. Pentru submăsura 4.3 - a) irigaţii, a fost lansată prima sesiune de primiri de proiecte, fondurile disponibile fiind de 218 milioane Euro. De asemenea, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii MADR are în vedere identificarea unei variante prin care să se aloce anual suma de 145 mil. Euro, pe parcursul unei perioade de 7 ani", a comunicat ministerul, răspunzând unor întrebări MEDIAFAX.

Sistemul de irigaţii din România este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.