Contrabanda cu ţigări a scăzut la 13% în ianuarie, faţă de 15% în noiembrie 2011

Scăderea este considerată de JTI "remarcabilă" în comparaţie cu ianuarie 2010, când contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinţă a creşterilor masive ale accizei la ţigarete. Ulterior, comerţul ilegal cu ţigarete a intrat pe un trend descendent, cu excepţia lunilor iulie şi noiembrie din 2011.

"Piaţa neagră a scăzut semnificativ pentru că autorităţile au acţionat în mod concertat. După semnalul puternic dat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin care combaterea comerţului ilicit cu ţigarete a devenit o prioritate, legislaţia s-a modificat, a fost emis un ordin comun al miniştrilor de Interne şi de Finanţe, s-a constituit un grup de lucru şi s-a elaborat un plan strategic de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete", a declarat într-un comunicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România.

Ea a adăugat că datorită eforturilor autorităţilor din Republica Moldova ponderea contrabandei cu ţigarete cu timbru moldovenesc a scăzut.

"Din păcate, asistăm în momentul de faţă la un fenomen de majorare a contrabandei cu ţigarete provenite din Serbia. Pentru ca piaţa neagră să scadă şi pe viitor, legislaţia trebuie să fie îmbunătăţită în continuare, iar calendarul de majorare a accizelor, publicat în Codul Fiscal, să fie respectat. Nu în ultimul rând, eforturile Ministerului Finanţelor în privinţa stabilităţii fiscale sau eforturile autorităţilor de combatere a contrabandei nu ar trebui să fie zădărnicite de iniţiative paralele, cum a fost cea a creşterii aşa numitei taxe pe viciu, inclusă în proiectul de lege a sănătăţii, retras între timp", a mai spus Gilda Lazăr.

Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs al producătorului de ţigarete BAT România, spune că reducerea pieţei negre determină implicit creşterea sumelor colectate la bugetul statului, prin taxele şi impozitele plătite de companiile din industria tutunului.

Astfel, potrivit Autorităţii Naţionale a Vămilor, în ianuarie 2012 încasările din acciza la ţigarete au fost cu 42% mai mari faţă de luna ianuarie a anului trecut.

"Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 30 milioane de euro, iar dacă s-ar reduce la zero comerţul ilicit cu ţigarete aproximativ 400 milioane de euro ar intra suplimentar în bugetul statului", a spus Popa.

Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs la cel de-al treilea mare producător de ţigarete de pe piaţa internă, Philip Morris România, crede că este nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ unitar care să reglementeze contrabanda şi evaziunea fiscală.

"Aplicarea criteriului cantitativ pentru calificarea infracţiunii de evaziune fiscală/contrabandă, atât pe teritoriul vamal naţional, cât şi în punctele de trecere a frontierei, ar fi de natură să simplifice procedurile. În prezent, pe teritoriul României reprezintă infracţiune deţinerea, transportul sau comercializarea fără drept a unei cantităţi de 10.000 de ţigarete, iar în punctele de trecere a frontierei este infracţiune introducerea sau scoaterea ilegală din ţară a ţigaretelor a căror valoare în vamă este de peste 20.000 de lei", a adăugat Vasilescu.

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. În 2011, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,75 miliarde euro, reprezentând accize şi TVA.