CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

Protecţia socială a reprezentat 19,2% din PIB, fiind urmată de sănătate (7,2%), servicii publice (6,2%), educaţie (4,9%) şi afaceri economice (4,3%), în clasamentul cheltuielilor guvernamentale din Uniunea Europeană pe anul 2015.

Domenii precum ordine publică şi securitate (1,8%), apărare (1,4%), cultură, religie (1%) şi protecţia mediului (0,8%) au avut cote mai scăzute în PIB.

Rata cheltuielilor guvernamentale pentru protecţie socială din PIB diferă de la ţară la ţară, de la 9,6% - cât alocă Irlanda - la 25,6%, cota Finlandei. Opt state membre UE - Finlanda, Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia - acordă cel puţin 20% din PIB protecţiei sociale, în timp ce Irlanda, ţările baltice, România, Cipru, Malta şi Republica Cehă cheltuie mai puţin de 13% din PIB pentru protecţia socială.

România a alocat 11,5% din PIB pentru protecţie socială în 2015, din care 8,5% pentru persoanele în vârstă, 1% pentru bolnavi şi persoane cu dizabilităţi, 0,1% reprezentând venitul minim garantat, 1,1% este alocat pentru familie şi copii, 0,1% din PIB destinat ajutorului de şomaj şi 0,6% este alocat altor categorii.

Citeşte şi: GALERIE FOTO Lotul 2 de 15 km al Autostrăzii Lugoj-Deva se deschide luni şi se va putea circula între Lugoj şi Margina

Citeşte şi: Kruk: Valoarea creanţelor vândute sau externalizare spre colectare a crescut la 3,1 miliarde de euro

Citeşte şi: ANAF taie din sporul de suprasolicitare acordat inspectorilor anti-fraudă. Bugetul, principala cauză

Citeşte şi: Contra CURENTULUI: unu din zece bucureşteni se mută de la PERIFERIE spre centru. Cumpărătorii caută apartamente în proiecte rezidenţiale construite pe lângă birouri

Citeşte şi: FOTO Proba că infrastructura contribuie decisiv la creşterea economică: de la deschiderea autostrăzii încoace, PIB-ul Constanţei a crescut cu o viteză dublă faţă de restul economiei