Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.
Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.
Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.
Protecţia socială a reprezentat 19,2% din PIB, fiind urmată de sănătate (7,2%), servicii publice (6,2%), educaţie (4,9%) şi afaceri economice (4,3%), în clasamentul cheltuielilor guvernamentale din Uniunea Europeană pe anul 2015.
Domenii precum ordine publică şi securitate (1,8%), apărare (1,4%), cultură, religie (1%) şi protecţia mediului (0,8%) au avut cote mai scăzute în PIB.
Rata cheltuielilor guvernamentale pentru protecţie socială din PIB diferă de la ţară la ţară, de la 9,6% – cât alocă Irlanda – la 25,6%, cota Finlandei. Opt state membre UE – Finlanda, Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia – acordă cel puţin 20% din PIB protecţiei sociale, în timp ce Irlanda, ţările baltice, România, Cipru, Malta şi Republica Cehă cheltuie mai puţin de 13% din PIB pentru protecţia socială.
România a alocat 11,5% din PIB pentru protecţie socială în 2015, din care 8,5% pentru persoanele în vârstă, 1% pentru bolnavi şi persoane cu dizabilităţi, 0,1% reprezentând venitul minim garantat, 1,1% este alocat pentru familie şi copii, 0,1% din PIB destinat ajutorului de şomaj şi 0,6% este alocat altor categorii.