Cornel Coca-Constantinescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară: La capitolul educaţie financiară, România ocupă ULTIMUL loc din UE

În esenţă, oficialul ASF arată că Autoritatea derulează o serie de programe de educare financiară, pentru a ameliora situaţia actuală, programe care se adresează unor segmente bine definite din populaţie, iar la începutul săptămânii viitoare va demara programul internaţional Global Money Week (27 martie - 2 aprilie).

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, datele ASF arată că cele mai multe sesizări sunt concentrate pe desfăşurarea activităţii de despăgubire aferentă contractelor de asigurare RCA.

Redăm, în continuare, interviul acordat de prim-vicepreşedintele ASF, Cornel Coca-Constantinescu.

MEDIAFAX: Cum pot fi protejaţi consumatorii care – din diverse motive – se informează insuficient sau nu acordă atenţia cuvenită serviciilor financiare nebancare?

Cornel Coca-Constantinescu: Protejarea consumatorilor de produse şi servicii financiare nebancare, fie ei asiguraţi, investitori sau participanţi la fondurile de pensii private, este un proces continuu, cu multe componente. O componentă se referă la cadrul legal, care pune un accent tot mai mare pe modalitatea de informare a clienţilor, în sensul conceperii unor materialele de prezentare cu informaţii complete, dar totodată realizate într-un limbaj accesibil nespecialiştilor. Formatul standardizat al acestor materiale a devenit regulă, pentru a prezenta echilibrat beneficiile şi riscurile şi pentru a facilita clientului compararea cu alte oferte similare. În acelaşi timp, cadrul legal a devenit mai exigent vizavi de conduita agenţilor care interacţionează direct cu consumatorii. Se pune accentul pe identificarea onestă a nevoilor clientului, astfel încât oferta de produse sau servicii financiare să corespundă acestora. Avantajele şi dezavantajele produselor în funcţie de situaţia personală, precum şi riscurile asociate trebuie prezentate într-un mod care să poată fi întelese de cosnumatori. Aspectele precizate anterior sunt verificate de ASF pe tot ciclul unui produs financiar, de la elaborarea documentelor de prezentare, care pot fi prospecte, documente de informare a clienţilor, de tip DICI, informările continue ale emitenţilor pe piaţa de capital etc. până la modul de interacţiune cu clienţii în interesul acestora, pe toata durata relaţiei contractuale. Activitatea ASF de protecţie a consumatorilor a devenit proactivă, trecând dincolo de reacţii şi constatări, înspre zona de identificare a deficienţelor în conduita de business ale entităţilor supravegheate şi luarea de măsuri preventive şi corective.
O altă componentă care contribuie la protejarea consumatorilor este educaţia financiară, cu scopul de a forma abilităţi care să le permită să dezvolte o atitudine activă în relaţia cu intermediarii financiari, să cunoască elementele definitorii şi riscurile produselor financiare nebancare, astfel încât să fie capabili să uzeze de drepturile lor şi să îşi îndeplinească obligaţiile care le revin.
Educaţia financiară a devenit o prioritate a ASF, ca răspuns la necesitatea de a contracara efectele unei educaţii financiare precare, în contextul în care în special unele produse financiare nebancare fac parte din viaţa cotidiană. ASF a depus în ultimii ani un efort constant de a se apropia de consumatori şi de a le transmite cunostinţe şi informaţii prin diferite mijloace de educare şi informare, începând de la cursuri în şcoli până la comunicarea pe Facebook. Amintesc programul de educaţie financiară al ASF, destinat elevilor de clasa a 7-a şi a 11-a, care a avut în vedere transmiterea de cunoştinte despre produsele financiare nebancare împreună cu activităţi care simulau situaţii reale, care să conducă la dezvoltarea unor abilităţi practice în situaţii concrete. Viaţa organizată judicios din punct de vedere financiar conduce la bunăstarea indivizilor şi la bunastarea societăţii.

Rep: În ce domenii se întâlnesc cel mai adesea cazuri de educaţie financiară precară?

CCC: Din păcate, la capitolul educaţie financiară, România ocupă ultimul loc din UE conform statisticilor efectuate de organisme reprezentative în domeniul educaţiei (aşa cum este de exemplu OECD). Produsele financiare de largă adresabilitate sau cele obligatorii nu sunt destinate unor domenii, ci unor categorii largi de populatie, care au nevoie de acele produse. Din această cauză, cursurile la nivelul claselor a 7-a si a 11-a sunt menite să îmbunătăţească nivelul de cunostinţe al elevilor, indiferent de evoluţia lor profesională viitoare. ASF a încheiat acorduri de colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu inspectoratele şcolare, cu universităţi, cu asociaţiile de consumatori, cu asociaţiile din pieţele respective, cu reprezentanţi ai societăţii civile pentru construirea unei acţiuni comune complementare de educaţie financiară. Într-un domeniu precum cel al educaţiei, este important să înţelegem că rezultate nu se pot obţine decât printr-un efort susţinut, comun, continuu, efectele fiind cuantificabile pe termen mediu şi lung. Din aceasta cauză, ASF a susţinut demersurile Ministerului Educaţiei Naţionale pentru introducerea în programa şcolară obligatorie a disciplinei Educaţie financiară. Începând cu septembrie 2020, această disciplină, numită Educaţie economico-financiară se va regăsi în planul de studiu al învăţământului gimnazial, fiind studiată la clasa a VII-a.

Rep: Unii comercianţi (prestatori de servicii financiare) tind să profite de lipsa de educaţie financiară a consumatorilor şi chiar îşi construiesc oferta bazându-se pe acest neajuns – cum contracarăm acest fenomen?

CCC: Asemenea situaţii pot fi întâlnite oriunde în lume, dar acest fapt nu înseamnă că sunt reprezentative pentru piaţa respectivă, iar o supraveghere atentă şi dedicată identifică aceste cazuri înainte de a produce efecte sau le sancţionează în cazul în care au fost puse în practică. Pentru aceasta, ASF monitorizează constant şi atent pieţele şi produsele, relaţiile dintre comercianţi şi consumatori (inclusiv din perspectiva conduitei, a transparenţei, a practicilor comerciale), astfel încât raporturile dintre drepturi şi obligaţii să nu fie dezechilibrate. Am introdus ca instrument de identificare de eventuale practici incorecte aşa numitele acţiuni de „mystery shopping”, intrăm în contact direct cu entităţile din perspectiva unui consumator simplu şi identificăm diferite aspecte din relaţia acestuia cu diferitele entităţi financiare. În aceste acţiuni plecăm întotdeauna de la ipoteza că acel consummator nu are un nivel de cunoaştere ridicat si exhaustiv al noţiunilor din piaţă financiară. În cazurile în care se verifică anumite suspiciuni referitoare la diferitele practice şi comportamente, ASF adoptă măsurile care se impun. În ceea ce priveşte contracararea acestui fenomenului la care se referă întrebarea, împreună cu măsurile adoptate de ASF ca urmare a sesizărilor bazate pe monitorizare, supraveghere sau a implementării unor noi reglementări (putem exemplifica în acest caz reglementarea comerţului online de produse şi servicii financiare), ASF adoptă şi măsuri proactive din sfera educaţiei financiare, aşa cum sunt: sisteme de alertare online publicate de ASF, care atenţionează consumatorii asupra anumitor aspecte particulare, anunţuri pe pagina Facebook a autorităţii, campaniile de informare derulate etc.

Rep: În România, pe lângă lipsa de preocupare pentru educaţia financiară, mulţi oameni se confruntă şi cu lipsa resurselor, spre exemplu pentru a accesa anumite servicii de asigurări sau a investi la Bursă; ce mesaj le transmiteţi?

CCC: Educaţia financiară contribuie inclusiv la planificarea mai judicioasă a resurselor şi la preocuparea de economisire pe termen lung. Acestea nu trebuie legate neapărat de existenţa unor venituri foarte mari, ci de deprinderea obiceiului de a economisi constant, ca element ce generează în timp o resursă disponibilă şi bunstare materială. Este evident că nu toate produsele financiare se adresează nediferenţiat tuturor consumatorilor. Cum am precizat anterior, importantă este capacitatea de a alege acele servicii şi produse care răspund unor nevoi individuale şi care cresc gradul de bunăstare, prin protecţie împotriva unor riscuri, sau prin investiţii mici, dar constante, în produse potrivite nivelului de risc acceptat. Există produse financiare care presupun investirea unor sume moderate, dar constante, cu un nivel de risc mediu, care aduc beneficii financiare în timp.

Totodată, trebuie să admitem că a crescut semnificativ preocuparea pentru educaţie financiară, creştere dovedită prin multitudinea de iniţiative şi activităţi desfăşurate în acest sens de diferite instituţii, ONG, etc. Mesajul meu către oameni este să înceapă sau să continue să acumuleze cunoştinţe din domeniul financiar, care să le trezească interesul (de regulă, îţi place ceea ce cunoşti bine) şi care să le permită să identifice acele instrumente care le sunt potrivite din punctul de vedere al posibilităţilor financiare şi al riscului acceptat. Doresc să se depăşească clişeul că toate instrumentele financiare se adresează celor cu posibilităţi financiare mari, ceea ce nu corespunde realităţii. Sunt convins, în momentul în care se trece de acel punct critic al cunoaşterii insuficiente, consumatorii vor avea capacitatea de analiza ofertele disponibile şi vor putea face alegeri corecte si benefice pentru ei.

Rep: De la ce nivel (din şcoală) ar trebui să înceapă educaţia financiară, în ce grad de obligativitate? Ne puteţi da exemple de succes din ţări europene?

CCC: Principial, educaţia financiară (ca termen generic aplicat întregii pieţe financiare) ar trebui să debuteze în învăţământul obligatoriu, chiar de la momentul în care copiii încep grădiniţa, iar acest proces să continue pe toată perioada de dezvoltare al copilului şi tânărului. La nivel european nu există un model unic, diferitele state au ales să realizeze diferite acţiuni sau programe de educatie financiară, în funcţie de nevoile şi receptivitatea populaţiei sau de sistemul propriu de învăţământ. Nu vorbim aici despre reţete de succes sau nu, putem însă observa preocuparea tuturor statelor europene, ba chiar preocuparea internaţională tot mai accentuată faţă de problematica educaţiei financiare. De multe ori, se menţionează că este dificil de măsurat nivelul de educaţie financiară sau că este greu de identificat acel nivel satisfacator. Dar, pe de altă parte, este o certitudine că lipsa educaţiei financiare creează pierderi materiale prin acceptarea unor servicii şi produse financiare necesare, care nu sunt potrivite. Trebuie dată şansa oamenilor de a învaţa, de a li se dezvolta competenţe, abilităţi, pentru a crea cetaţeni care să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile şi care să lucreze la propria bunăstare

Rep: În ce constă, concret, programul de educaţie financiară derulat în această perioadă de ASF? La ce rezultate vă aşteptaţi?

CCC: Programul ASF destinat educaţiei financiare se bazează pe mai multe axe de derulare. Avem zona preuniversitară, unde în cadrul programului avem elaborate diverse materiale pe care le-am tipărit şi distribuit elevilor, broşuri dedicate copiilor cu un mod de adresabilitate bazat pe un limbaj specific vârstei. Programul efectiv este derulat în baza protocolului cu Ministerul Educaţiei şi Inspectoratele Şcolare. Acest program a atins peste 12.800 de elevi (peste 5.000 de clasa a VII-a şi 7.800 de clasa a XI-a). Alte cifre relevante se referă la 16 judeţe şi municipiul Bucureşt, 19 oraşe (18 şi Bucureşti), 98 de unităţi de învăţământ la nivelul intregii ţări - 94 de stat şi 4 private.
În cadrul acestui program, ASF a încheiat protocoale de colaborare cu asociaţiile de profesionişti, acestea punându-ne la dispoziţie lectori voluntari. Copiii şi tinerii participă, astfel, la 4 ore de educatie financiară nebancară, dar şi la alte activităţi extracuriculare.
De asemenea, în cadrul programului de educaţie financiară am organizat la sediul ASF evenimentele „Fii deştept!” cu o frecvenţă bianuală, urmărind în cadrul acestor evenimente o linie de educaţie financiară generală (inclusiv despre cum se realizează un buget personal). Programul se adresează copiilor între 9 şi 15 ani. Tot în cadrul programului preuniversitar colaborăm cu reviste care se distribuie la nivel preuniveristar, adresându-se astfel copiilor cu scurte articole pe teme financiare.
O arie importantă în cadrul programului de educaţie financiară o ocupă participarea ASF începând cu anul 2016 cu acţiuni diverse de educaţie financiară în cadrul programului internaţional Global Money Week (anul acesta în săptămâna 27 martie - 2 aprilie). Cel mai important element din acest program este Ziua Educaţiei Financiare si organizarea galei Premiilor în Educaţie Financiară, eveniment ce va fi organizat la Iaşi, prin care ne dorim creşterea nivelului de conştientizare la nivelul pieţei financiare a importanţei educaţiei financiare, separat şi distinct de acţiunile de marketing specifice. Acest eveniment din 30 martie este complex, cu patru sesiuni simultane la universtatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, cu actiuni de CSR la şcoli prin donaţii de cărţi, la grădiniţe prin jocuri educative, expoziţii cu rol educaţional, cu implicarea autorităţilor locale, primăria Iaşi etc. Evenimentele de pe 30 martie sunt precedate, pe 29 martie, tot în Iaşi de o întâlnire cu mediul de afaceri şi cu studenţii în specialitatea Finanţe, foarte interesaţi de zona investiţionalţ, întâlniri organizate alîturi de Institutul de Studii Financiare.
Programul de educaţie financiară include şi componenta universitară prin organizarea Laboratoarelor Academice care se desfăşoară sub formă de seminarii şi workshop-uri în cadrul cărora se prezintă studii de caz. De asemenea, zona universitară se completează cu acţiuni/sesiuni de cercetare ştiinţifică în cadrul evenimentului Zilele ASF, cu o frecvenţă anuală, fiind organizate până în acest moment două ediţii. Tot în zona universitară, desfăşurăm conferinţe în cadrul universităţilor cu care ASF a încheiat protocoale de colaborare (ASE, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza – Iaşi, Universitatea de Vest – Timişoara, Universitatea Dimitrie Cantemir – Bucureşti, Universitatea Româno-Americană – Bucureşti). În cadrul acestor conferinţe sunt prezentate subiecte unice cu o adresabilitate largă. Acest program adresat studenţilor se completează cu oportunitatea desfăşurării unor stagii de practică la ASF.
Tot în cadrul programului de educaţie financiară am desfăşurat programul „Trade the trainers”, prin care i-am abordat pe profesorii de liceu şi pe cei universitari.
Programul de educaţie financiară prevede şi o componentă la nivelul întregii populaţii, prin realizarea şi distribuirea de ghiduri tipărite sau online (Colecţia de ghiduri ASF), diversificate după produse şi servicii financiare. Totodată, prin dezvoltarea canalului alternativ de comunicare non-formală Facebook încercăm transmiterea de mesaje cu componentă educaţională. Am încheiat parteneriate cu asociaţii de consumatori şi am participat la evenimente organizate de acestea contribuind cu informaţii utile publicului şi interacţionând direct cu acesta. Tot din această perspectivă, a adresabilităţii generale, am dezvoltat un site de educaţie financiară – www.asfromania.ro/edu, secţiune a site-ului Autorităţii, în care noţiunile specific sunt explicate simplu, fiind completate de exemple practice sau de aplicaţii şi jocuri interactive.
De asemenea, ASF a participat în cadrul programului „România Educată”, demarat de Administraţia Prezidenţială, iar în data de 01 noiembrie 2016 a fost organizat evenimentul „Să vorbim despre viitor”, care a avut ca obiectiv găsirea de noi soluţii pentru modernizarea sistemului educaţional din România din perspectiva educaţiei financiare. Dezbaterea a fost publică şi avut ca participanţi reprezentanţi din toate grupurile interesate de educaţia financiară – elevi, studenţi, profesori, instituţii, pieţe financiare, decidenţi politici, societate civilă, media etc.

Rep: Pe linie de protecţie a consumatorilor, care au fost cele mai frecvente sesizări primite la ASF, ce abuzuri au fost semnalate?

CCC: Sesizările primite de ASF sunt concentrate în cea mai mare parte pe desfăşurarea activităţii de despăgubire aferentă contractelor de asigurare RCA, acest aspect fiind evidenţiat de altfel şi în situaţia petiţiilor publicată periodic de ASF. Piaţa asigurărilor este cea mai mare dintre cele 3 pieţe supravegheate şi este oarecum firesc ca şi cele mai multe petiţii să fie formulate cu privire la aspecte ce ţin de această piaţă. Sunt sesizate instrumentări deficitare ale dosarelor de daune în defavoarea consumatorilor, plăţi parţiale sau neplată, întârzieri nejustificate, clauze contractuale cu potenţial abuziv. Pe zona pieţei de capital, problemele cele mai mari provin din activităţile neautorizate aferente tranzacţiilor Forex, unde este nevoie de continuarea transmiterii mesajelor de avertizare asupra riscurilor acestui tip de activităţi, care nu sunt autorizate şi nici supravegheate de ASF.

Rep: Cum vi se pare legislaţia din domeniu? Prea permisivă sau prea strictă, greu de aplicat?

CCC: Odată cu dezideratul UE de a fi creată o piaţă europeană unică, România a trebuit să se alinieze la această abordare prin implementarea reglementărilor europene. Un foarte mare accent se pune în Europa pe protecţia consumatorului, fie că vorbim de legislaţia prudenţială, specifică zonei de supraveghere, fie că vorbim de zona de distribuţie a produselor şi anume a regulilor de conduită. Există în mod natural o inerţie potrivnică aplicării unor noi reglementări, dar cele mai multe sunt în final în beneficiul consumatorului. Reglementările noi se datorează în mare parte problemelor cu care s-au confruntat consumatorii, evidenţiate ăn perioada de criza economică. Răspunsul a constat totodată şi în abordări noi ale supravegherii, pe baza de riscurilor şi în mijloacele de supraveghere adaptate realităţilor pieţelor financiare. Când se constată un deficit de supraveghere, de obicei răspunsul constă într-o reglementare mai strictă a acelor zone care au fost supuse unor reguli mai laxe. Nu cred, că se poate vorbi de un fenomen al unei reglementări care să pună dificultăţi de aplicare, ci este nevoie doar de eforturi suplimentare pentru ca pieţele financiare nebancare să capete potenţial de dezvoltare sănătos, durabil, iar consumatorul să fie protejat în mod eficient. Nu gândim în termeni de legislatie permisivă sau strictă, ci luăm în considerare, dacă ea este potrivită şi suficientă din perspectiva necesităţii de protecţie a consumatorului. Este evident, că orice schimbare necesită eforturi din partea tuturor celor implicaţi.

Citeşte şi: FOTO Marian Godină şi-a făcut public SALARIU. Cât câştigă el într-o lună, cu tot cu norma de hrană

Citeşte şi: SCANDALUL EMISIILOR poluante: Autorităţile din Franţa nu au găsit nicio dovadă de fraudă la Opel

Citeşte şi: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă calendarul măsurilor finanţate din fonduri UE, care se vor deschide în 2017

Citeşte şi: Preşedintele unei companii populare în toată lumea şi-a dat demisia