Corporaţiile americane şi-au majorat de peste patru ori profiturile, cu preţul concedierilor

reşterea de 301 miliarde de dolari a profitului total al companiilor Fortune 500 este a doua din istoria de 56 de ani a topului, fiind depăşită numai de relansarea economică puternică din anul 2003, notează revista Fortune.

"La 27 de luni după intrarea (Statelor Unite - n.r.) în recesiune, şomajul s-a împotmolit la 9,7%. Construcţiile de locuinţe se târăsc aproape de minimele ultimei jumătăţi de secol. Consumatorii au început în sfârşit să cheltuiască din nou, dar sunt prea speriaţi în privinţa siguranţei locurilor de muncă şi locuinţelor ca să se îmbulzească în mall-uri şi în dealership-uri auto cu degajarea plină de viaţă care prevesteşte o revenire (economică) în toată puterea cuvântului, tipul de revenire cu care sunt obişnuiţi americanii. În mod surprinzător, în timp ce consumatorii se zbat, corporaţiile americane montează o relansare aproape fără precedent care trece în mare măsură neobservată. Concedierile uriaşe, deprimante, care par să domine buletinele de ştiri, au fost totodată motorul unei reveniri epice a profiturilor", scrie publicaţia.

Profiturile celor 500 de grei ai economiei americane au revenit la normal

Companiile Fortune 500 şi-au majorat anul trecut profiturile cu 335%, la 391 miliarde de dolari, iar rentabilitatea vânzărilor a crescut de la mai puţin de 1% la 4%, aproape de media istorică de 4,7% a topului.

Astfel, profiturile celor 500 de grei ai economiei americane au revenit practic la normal după ani de extreme - bule speculative în 2006 şi 2007, urmate de o prăbuşire dură în 2008 - în pofida unei relansări economice infirme, îndepărtată de o revenire normală.

Constructorii de locuinţe au dispărut din top

Topul Fortune 500 pentru anul 2009, care cuprinde cele mai mari companii americane după venituri, este încărcat de modificări care subliniază schimbările din economia Statelor Unite. Constructorii de locuinţe, care ocupau 14 poziţii în 2007, au dispărut complet din clasament, căzând victime crizei, în timp ce sectorul farmaceutic a adus nouă intrări proaspete, reflectând rezistenţa acestei industrii la recesiune.

Prăbuşirea preţurilor mărfurilor a eliminat din top şase giganţi ai energiei, petrolului şi conductelor de ţiţei şi gaze, şi a împins liderul de anul trecut, Exxon Mobil, pe poziţia a doua, cu mult în spatele noului rege, retailerul Wal-Mart.

General Motors nu mai este în Top 10

Căderea pieţei auto a trimis General Motors de pe locul şase pe locul 15, marcând primul an din istoria de peste jumătate de secol a Fortune 500 când GM nu intră în top zece.

Cele mai mari zece corporaţii americane, după veniturile din 2009, au devenit astfel Wal-Mart (408 miliarde de dolari), Exxon Mobil (285 miliarde de dolari), Chevron, General Electric, Bank of America, ConocoPhillips, AT&T, Ford Motor, JPMorgan Chase şi Hewlett-Packard.

Clasamentul din acest an este încărcat de eşecuri şi succese, de "poveştile" crizei, de dramele prin care au trecut unele companii şi de norocul sau viziunea altora.

Cum au reuşit cele 500 de companii să obţină o creştere atât de puternică?

Însă pentru topul Fortune 500 pe 2009 cea mai importantă chestiune devine lămurirea unei neconcordanţe flagrante: cum au reuşit cele 500 de companii să obţină o creştere atât de puternică a profiturilor în contextul celei mai abrupte scăderi a veniturilor din ultimii 26 de ani?

Veniturile companiilor Fortune 500, în mod normal cel mai important indicator pentru profituri, au scăzut anul trecut cu 8,7%, la 9.800 miliarde de dolari, cel mai puternic declin procentual din 1983.

Răspunsul este neobişnuit de simplu: odată ce au observat scăderea abruptă a volumelor de vânzări şi a preţurilor, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, companiile au început să reducă frenetic cheltuielile.

"Producătorii s-au panicat. Au redus costurile incredibil de agresiv", spune Mark Zandi, chief economist la Moody's Analytics.

Mai puţină marfă cu mult mai puţini oameni

Două treimi din aceste reduceri cruciale de costuri au venit din zona cheltuielilor cu forţa de muncă. În 2009, companiile Fortune 500 au concediat 821.000 de angajaţi, cel mai ridicat număr din istorie, reprezentând aproape 3,2% din totalul salariaţilor. Astfel, până la jumătatea anului, corporaţiile produceau mai puţină marfă cu mult mai puţini oameni.

La jumătatea anului a avut loc însă o rupere de ritm. Vânzările au trecut de punctul minim şi au început să crească uşor, în timp ce companiile continuau să concedieze.

"Cea mai mare parte a câştigului a venit din scăderea cheltuielilor salariale, şi nu din creşterea leneşă a vânzărilor, însă ambii factori şi-au adus contribuţia", afirmă un alt analist pentru Fortune.

Rezultatul a fost un salt enorm al productivităţii. Astăzi, marii angajatori din SUA menţin regimurile de austeritate impuse în timpul crizei, deşi economia a început în sfârşit să crească.

Revenirea spectaculoasă a profiturilor vine în principal din trei sectoare, respectiv servicii financiare, industrii de consum cu evoluţie ciclică şi sănătate.

AIG a trecut de la - 99 mld $ la - 11 mld $

Anul trecut, băncile, firmele de valori mobiliare şi companiile de asigurări şi-au redus pierderile totale de la 213 miliarde de dolari la doar 20 de miliarde de dolari. Cel mai bun exemplu în acest sens este AIG, care a trecut de la un minus de 99 miliarde de dolari în 2008 - cel mai mare din istoria Fortune 500 - la o pierdere de doar 11 miliarde de dolari anul trecut.

Băncile de investiţii, printre care giganţii JPMorgan Chase, Wells Fargo şi Goldman Sachs, au avut anul trecut profituri combinate de 38 miliarde de dolari, după pierderi de 8,7 miliarde de dolari în 2008.

Retailerii, în frunte cu Wal-Mart, au reuşit să-şi crească afacerile prin atragerea "vânătorilor de chilipiruri", tot mai mulţi în contextul scăderii salariilor şi creşterii şomajului, înlocuind la raft produsele de calitate cu mărfuri ieftine.

Vedeta Fortune 500 din 2009 este fără îndoială sectorul sănătăţii, care a înregistrat profituri record de 92 miliarde de dolari (în creştere cu 33%, adică 23 miliarde de dolari), fiind depăşit în această privinţă doar de industria high-tech, cu 94 miliarde de dolari.