INTERVIU  Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle: "65% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă trebuie să fie reciclate, iar din 2025 acest procent va creşte chiar la 70%"

De cât timp sunteţi interesat de combaterea poluării? Ce s-ar întâmpla dacă oamenilor nu le-ar păsa de problema schimbărilor climatice?

Ca profesie sunt avocat, dar la scurt timp după finalizarea studiilor am ajuns director al departamentului juridic din cadrul Gărzii de Mediu. M-am specializat în acest domeniu şi chiar am încercat la un moment dat să înfiinţez o instanţă care să soluţioneze litigii din zona de mediu, dar birocraţia mi-a pus mai multe piedici. Aşa că am decis să merg pe cont propriu.

Eu consider că oamenii şi-au mai schimbat în ultimii ani percepţia despre responsabilitatea faţă de mediu, cel puţin în România, poate şi datorită multiplelor canale de unde se pot informa despre impactul deşeurilor de toate tipurile, inclusiv cele de ambalaje, asupra naturii. Dar încă suntem departe la capitolul educaţie, inclusiv audoeducaţie. Chiar dacă unii încă mai cred că pe ei nu îi afectează tot ceea ce înseamnă poluare sau schimbările climatice, este total eronat.

Pe toţi ne afectează în timp efectele negative ale schimbărilor climatice. De exemplu, vedem din ce în ce mai des fenomene meteorologice extreme, neobişnuite. În plus ar trebui să ne dorim să lăsăm o planetă mai curată şi mai sănătoasă generaţiilor următoare.    

Ce v-a determinat să înfiinţaţi această organizaţie?

Iniţial am acordat consultanţă în probleme de mediu, dar ulterior am identificat şi o oportunitate de business, aşa că am decis să devin antreprenor şi să înfiinţez compania Clean Recycle în anul 2017. Există un potenţial enorm pe această piaţă şi, cel mai important, din perspectiva acestui segment pe care îl reprezentăm (companiile OIREP) vedem în mod direct impactul pe care îl avem, prin evoluţia cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate şi valorificate în fiecare an. Sunt paşi mici momentan pentru România, dar un progres enorm faţă de doar câţiva ani în urmă.

Care sunt principalele servicii şi beneficii pe care le oferiţi clienţilor dumneavoastră?

Clean Recycle este un OIREP, practic suntem o companie specializată în preluarea responsabilităţii producătorilor şi importatorilor care pun pe piaţa din România ambalaje şi generează deşeuri de ambalaje, în vederea realizării obligaţiilor legale şi valorificare a acestora. Ca şi tipuri de deşeuri vorbim de plastic/PET, hârtie/carton, sticlă, aluminiu, oţel şi lemn.

În termeni de beneficii, un OIREP preia practic responsabilitatea de raportare şi valorificare a marilor producători, lanţuri de retail şi a tuturor celor ce pun pe piaţă ambalaje, pentru ca aceştia să se focuseze pe business-ul lor. Este un volum imens de informaţie dar şi de activităţi ce trebuie gestionate pentru a îndeplini ţintele de mediu impuse prin lege, pe care noi îl acoperim în numele clienţilor. 

Ţintele mediu cresc gradual, iar presiunea pe producători este din ce în ce mai mare în fiecare an. În prezent, 65% din deşeurile de ambalaje puse pe piaţă trebuie să fie reciclate, iar din 2025 acest procent va creşte chiar la 70%.

La momentul actual, Clean Recycle deţine un portofoliu care însumează peste 700 de clienţi, mari companii din domenii precum FMCG, food & beverages, retail, agribusiness, automotive, producţie industrial, construcţii ş.a.  

Cum colaboraţi cu autorităţile locale şi cu alte părţi interesate pentru a îmbunătăţi sistemul de management integrat al deşeurilor de ambalaje?

Este un efort comun, susţinut, din partea tuturor actorilor implicaţi în managementul deşeurilor de ambalaje. Suntem în permanentă legătură cu autorităţile locale, companiile de colectare şi reciclatori, pentru a susţine, cu inputul nostru, un proces din ce în ce mai accesibil şi eficient.

Întâlnim o deschidere din ce în ce mai mare din partea autorităţilor locale de a se implica direct în vederea atingerii obiectivelor de mediu, dar desigur există întotdeauna loc de mai bine.

Ne-am dori ca în unele zone din ţară, autorităţile locale să se implice poate mai mult în absorbţia fondurilor europene, pentru că există sume consistente prin PNRR şi alte linii de finanţare, pentru proiecte de gestionare a deşeurilor, prin care poate fi îmbunătăţită infrastructura de colectare şi crescut nivelul de informare al populaţiei. Pentru a atinge ţintele de mediu pe care România le are în acest moment este foarte simplu: pupulaţia trebuie informată permanent şi educată pentru a colecta selectiv deşeurile de ambalaje, iar pe de altă parte, trebuie să avem acces la infrastructura necesară pentru colectare, să avem unde arunca separat deşeurile respective.

Care sunt cele mai mari provocări şi oportunităţi pe care le întâmpinaţi în domeniul economiei şi al protecţiei mediului?

Provocarea cea mai mare este legată de impredictibilitatea legislativă şi unele modificări legislative neclare, care pot aduce blocaje în piaţă. Vorbim despre o piaţă circulară, în care fiecare parte are un rol important (ex. colectorul, reciclatorul, compania OIREP, clientul, autoritatea de raportare, autorităţile locale) şi aceste roluri şi responsabilităţi trebuie trasate foarte clar, pentru a nu exista interpretări şi aplicări diferite ale legislaţiei, atunci când aceasta este pusă în practică.

Cel mai recent exemplu este modificarea OUG 125 adoptată în septembrie 2022, privind modalitatea de raportare a deşeurilor de ambalaje colectate: daca înainte de OUG 125 cantităţile valorificate conform obligaţiilor de mediu se raportau în sistemul public de raportare la momentul încredinţării în vederea reciclării acestora, acum acestea vor trebui raportate după momentul reciclării efective. Această modificare a adus deja blocaje în ceea ce priveşte finanţarea companiilor de colectare, care astfel nu îşi pot primi contravaloarea serviciilor până nu se îndeplineşte momentul reciclării efectiv şi mai mult decât atât, dacă nu se aduc clarificări acestui OUG, o cantitate semnificativă de deşeuri de ambalaje ar putea ajunge la export, riscând iar să nu îndeplinim, ca ţară, ţintele de mediu ale UE.

Cum integraţi aspectele de sustenabilitate, tehnologie şi inovaţie în activitatea dumneavoastră?

Prin însăşi domeniul nostru de activitate, promovăm sustenabilitatea la nivel naţional – atât ca activitate directă şi concretă, cât şi prin campaniile de comunicare şi promovare pe care le derulăm continuu.  Avem şi instrumente concrete care să contribuie la o mai bună conştientizare.

Recent, am lansat o metoda de calcul inovator, prin care clienţii noştri pot afla cu cât au redus emisiile de CO2, în urma activităţii de reciclare a deşeurilor pe care le pun pe piaţă. De exemplu, un raport realizat de Clean Recycle, arată că doar în primele 3 luni de la lansarea acestui serviciu, cele 700 de companii din portofoliul nostru au redus cu 29 de mii de tone aceste emisii.

Care sunt planurile şi viziunea dumneavoastră pentru viitorul companiei şi al domeniului în care activaţi?

În anul 2022, am raportat o cantitate totală de deşeuri colectate şi valorificate în numele clienţilor noştri de aproape 90 de mii de tone şi am ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro. Desigur, planurile noastre vizează consolidarea business-ului şi extinderea portofoliului de clienţi, bazat în primul rând pe valoare adăugată reală şi transparenţă faţă de clienţi.

Din cele 16 OIREP-uri care activează pe piaţa din România, suntem şi ne dorim să ne menţinem în topul primelor 5 companii de profil.

Ce părere aveţi despre combaterea schimbărilor climatice şi modul cum au gestionat guvernele din ultimii 30 ani?

Nu aş dori să comentez deciziile politice, dar este clar că suntem în urmă la capitolul reciclării, iar gestionarea deşeurilor în România a fost tratată relativ superficial, nu a fost o prioritate de ţară. Cel mai important este prezentul şi mai ales ceea ce putem schimba în viitor. Avem fonduri europene, aşa cum menţionam, peste 1 miliard de euro doar prin PNRR pentru managementul deşeurilor. Aşadar, oportunităţi există, trebuie să şi profităm de aceste şanse pentru a creşte rata de reciclare în România, ţară care se clasează printre ultimele locuri în Uniunea Europeană.

Un alt lucru, extrem de important, este educarea populaţiei către un comportament eco-responsabil. Totul porneşte de la educaţie, iar acesta este un aspect căruia toţi actorii implicaţi în procesul de gestionare a deşeurilor trebuie să îi acorde o atenţie suplimentară. 

V-aţi imaginat cum ar arăta viaţa fără plastic? Ce s-ar întâmpla dacă produsele pe bază de plastic n-ar mai fi comercializate la scară largă? Cum vedeţi o societate care nu s-ar baza pe plastic şi care ar fi alternativele?

Nu doar plasticul este cea mai mare problemă, ci toate tipurile de deşeuri de ambalaje, dacă nu sunt valorificate şi nu devin parte a unui circuit sustenabil.

Suntem în anul 2023, tehnologia a evoluat, există numeroase materiale alternative – sustenabile, care pot înlocui multe tipuri de ambalaje. Da, admitem că plasticul este probabil materialul care afectează major natura şi mediul. Dar plasticul poate fi reciclat. De exemplu, există deja companii care comercializează diverse băuturi răcoritoare în PET realizat într-o mare proporţie din plastic reciclat (rPET). Deci alternative există, trebuie doar să ne dorim să evoluăm. Şi evident şi populaţia la nivel global să se conformeze şi să realizeze că reciclarea nu este o preferinţă, ci vorbim de o necesitate pentru sănătatea şi viitorul nostru.