Costul vieţii şi evoluţia economiei îi îngrijorează pe românii din generaţiile Millennials şi Z

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generaţiile Millennials şi Z sunt costul tot mai ridicat al vieţii de zi cu zi şi evoluţia economiei, temeri care îi fac să îşi amâne sau să anuleze anumite planuri, precum achiziţionarea unei locuinţe şi întemeierea unei familii, dar şi solicitarea unei creşteri salariale sau a unei promovări sau schimbarea locului de muncă.

Topul preocupărilor tinerilor români este completat de educaţie şi dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale.

La nivel global, tot costul traiului este principala preocupare a tinerelor generaţii, însă acesta este urmat de schimbările climatice şi de rata şomajului.

Totodată, 58% dintre Millennials şi 38% dintre membrii Generaţiei Z din România afirmă că trăiesc de la un salariu la altul şi sunt îngrijoraţi că nu îşi vor mai putea susţine cheltuielile lunare, astfel că optează pentru un al doilea loc de muncă, cu fracţiune de normă sau cu normă întreagă, pentru a-şi asigura o sursă suplimentară de venit.

„Studiul relevă că preocupările tinerilor s-au schimbat uşor faţă de anul trecut. Sunt în continuare îngrijoraţi de costul traiului zilnic, însă au devenit preocupaţi şi de oportunităţile de dezvoltare, ceea ce subliniază atât dorinţa de a evolua şi de a se menţine adecvaţi pieţei muncii, dar şi de a-şi securiza opţiuni extinse pentru un loc de muncă şi de a obţine venituri suplimentare în contextul economic actual. Răspunsul la acest tip de presiune profesională şi financiară atrage, însă, epuizare. Acest fapt se confirmă şi în studiu, numărul celor care se simt extenuaţi (burnout) din cauza volumului şi a presiunilor de la locul de muncă crescând în ultimul an, de la 42% la 50% în rândurile Millennials şi de la 42% la 59% în rândurile Generaţiei Z din România”, a declarat Raluca Bontaş, Partener Deloitte România.

Conform studiului, proporţia românilor care sunt stresaţi sau anxioşi în cea mai mare parte a timpului este mai redusă în cazul Millennials (35% dintre români versus 39% la nivel global) şi mai ridicată în cazul Generaţiei Z (52% dintre români versus 46% la nivel global).

În acest context, reprezentanţii celor două generaţii au în vedere politicile şi iniţiativele referitoare la sănătatea mintală atunci când iau în considerare un potenţial angajator (83% dintre respondenţii din România şi cei la nivel global). În plus, aceştia afirmă că actualul lor angajator derulează acţiuni pentru susţinerea sau îmbunătăţirea sănătăţii mintale (56% dintre respondenţii din România şi cei la nivel global) şi constată că investiţia în astfel de programe a generat schimbări pozitive la locul de muncă (59% dintre respondenţii din România versus 55% la nivel global).

„Suplimentar, angajaţii români din generaţiile Millennials şi Z manifestă în continuare un interes crescut pentru iniţiativele legate de sănătatea mintală. Prin urmare, temele concrete pentru strategiile de recrutare şi retenţie nu ar trebui să se schimbe semnificativ, angajatorii fiind mai degrabă chemaţi să le decline în forma optimă pentru perioada pe care o traversăm”.

Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, ajuns la ediţia a 12-a, a fost efectuat în rândul a peste 8.300 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 14.500 de exponenţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2003) din 44 de ţări din întreaga lume.