COTAR, replică pentru serviciile de ridesharing: Îşi lansează propria petiţie pentru respectarea legilor

„Ca răspuns la petiţia lansată pentru încălcarea legislaţiei, prin permiterea activităţilor de „ridesharing” în România, în afara cadrului legislativ, lansăm şi noi o petiţie pentru a cere respectarea legii. Timp de patru ani, transportatorii autorizaţi, care respectă cel puţin patru legi ignorate de companiile de „ridesharing”, au fost obligate să se descurce pe o piaţă acaparată de firmele care ne-au făcut concurenţă neloială, în formă continuată. Mai mult a trebuit să suportăm atacurile frecvente şi violente din partea autorităţilor statului, a Consiliului Concurenţei şi a politicienilor care în loc să apere cadrul legal au apărat interesele celor care încalcă legislaţia în vigoare, adică firmele care fac activităţi nereglementate. Conform legislaţiei în vigoare, orice activitate neautorizată este sancţionată, iar banii obţinuţi din astfel de activităţi ar trebui să fie confiscaţi, ceea ce nu s-a întâmplat, în ultimii patru ani, în cazul companiilor care fac transport neautorizat de persoane”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

COTAR spune că în Capitală numărul real al cetăţenilor depăşeşte numărul rezultat în urma ultimului recensământ, şi că peste 3.000 de autorizatii nu sunt scoase la atribuire conform legii, ajungându-se în situaţia în care activităţile de ridesharing au fost percepute ca o necesitate, iar societatea civilă acţionează în consecinţă, crezând că astfel se vor rezolva problemele de transport. De fapt, situaţia este creată artificial, prin subdimensionarea parcului auto al firmelor de taxi, pentru a crea nevoia unei suplimentări din alte surse.

„Înţelegem nevoile cetăţenilor, ale clienţilor noştri care sunt, pe bună dreptate, nemulţumiţi de timpii de aşteptare, dar nu înţelegem de ce există politicieni care îşi fac astăzi campanie electorală susţinând o activitate ilegală. Mai mult, nu înţelegem cum este posibil ca exact cei care cer voturi pentru a ajunge în Parlammentul European sau în Parlamentul României, pentru a face legi, arată exact că nu înţeleg ce presupune o lege şi necesitatea respectării ei. De asemenea, nu înţelegem cum poate fi reglementată aceeaşi activitate economică prin două legi diferite, una pentru cei care plătesc taxe şi impozite în plus şi alta pentru cei care ar putea fi scutiţi de aceste taxe şi impozite. Pe ce bază? Mai trebuie să menţionăm că nu noi am ales să fim „galbenii”, ci ni -a impus tot prin lege culoarea galben, pentru recunoaşterea în trafic a maşinilor care fac transport de persoane în regim de taxi, în timp ce şoferii care pretind că fac „rideharing” pot avea orice fel de maşină, de orice culoare.

Mai amintim faptul că susţinătorii activităţii nereglementate de „ridesharing” în România nu ţin cont de faptul că activitatea în sine nu există aşa cum este descrisă din punct de vedere terminologic, pentru că niciun şofer nu merge din punctul A în punctul B cu mai multe persoane, pentru a împărţi preţul cursei în mod egal, ci comenzile se iau prin acelaşi tip de aplicaţii pe care le au şi companiile de taxi, doar că taximetriştii nu au voie să practice tarif dinamic, în timp ce şoferii care fac pretinsul „ridesharing” pot practica, fără a fi amendaţi. Mai mult, şoferii care pretind că fac „ridesharing” pot trimite un aşa-zis bon fiscal nelegal, pe e-mail, în timp ce taximetriştii sunt obligaţi prin lege să dea bon fiscal şi să-şi schimbe casele de marcat periodic, având astfel cheltuieli suplimentare, în timp ce şoferii care fac pretinsul „ridesharing” nici măcar nu sunt obligaţi să aibă casă de marcat. Toate aceste diferenţe care arată clar concurenţa neloială se cer acum a fi reglementate printr-o nouă lege. Nu înţelegem ce fel de lege ar putea face posibile toate aceste discriminări pe o piaţă deja reglementată, unde unora li -a permis să funcţioneze în afara legii, timp de patru ani, în detrimentul celor care au respectat legea.

În legătură cu neregulile şi comportamentul neadecvat al unora dintre şoferii de taxi, mai trebuie să precizăm că în timp ce companiile care pretind că fac „ridesharing” îşi permit să refuze să mai lucreze cu şoferii care le fac probleme, aceştia nefiind angajaţi, ci pretinşi „parteneri”, firmele de taxi nu au dreptul, conform Codului Muncii, să aplice sancţiuni sau să concedieze şoferii, chiar dacă aceştia au un comportament neciviliat. Orice angajat are drepturi garantate şi legea îi apără aceste drepturi, atât în detrimentul angajatorului, cât şi în detrimentul clientului nemulţumit”, arată comunicatul transporatorilor.