Creanţa Libia, o poveste de 20 de ani, bagă în insolvenţă Rompetrol SA

Suma reprezintă "creanţa Libia", unul dintre cele mai complicate dosare ale justiţiei româneşti.

Potrivit informaţiilor disponibile, în anii ’80 România a obţinut concesiunea unui câmp petrolier în Libia, în bazinul Murzuk, pe 20 de ani. Susţinând că nu are fondurile necesare pentru a dezvolta acest proiect, în 1992 guvernul Văcăroriu vânde această concesiune către spaniolii de la Repsol. Operaţiunea se desfăşoară însă prin intermediul Rompetrol, companie care la acel moment era controlată de statul român. Potrivit gândul.info, o parte din banii viraţi de spanioli au ajuns la bugetul de stat, dar restul nu au mai ajuns niciodată.

În 1998 intră în scenă omul de afaceri Dinu Patriciu, care achiziţionează pachetul majoritar de acţiuni la Rompetrol SA, pentru ca trei ani mai târziu Patriciu să cumpere Petromidia, singura rafinărie din România cu acces la Marea Neagră. În loc să ajungă banii la stat, creanţa Libia ajunge în conturile lui Patriciu, potrivit anchetatorilor din acest proces. Omul de afaceri a decedat în vara anului trecut, într-un spital londonez.

În 2007, Dinu Patriciu decide să vândă 75% din grupul Rompetrol către compania kazahă KazMunayGas, dar potrivit informaţiilor din piaţă noii proprietari ar fi primit garanţii că în cazul în care Rompetrol SA ar fi fost obligată să vireze către buget sumele din această creanţă acestea nu vor fi suportate de ei.

La finalul anului trecut însă, Curtea de Apel Bucureşti a dat verdictul final la mai bine de zece ani de la consumarea unuia dintre cele mai controversate momente petrecute pe bursa de la Bucureşti: "episodul 7 aprilie 2004", prima zi de listare a acţiunilor Rompetrol Rafinare, bijuteria lui Dinu Patriciu, a fost unul de manipulare a bursei. Verdictul a fost pe măsură: 11 condamnaţi la un total de 46 de ani de închisoare (23 cu executare şi 13 cu suspendare). Doi dintre cei învinuiţi făceau parte şi din afacerea "creanţa Libia", care, au spus anchetatorii, ar fi trebuit în urma procesului de privatizare să ajungă la stat, nu la Patriciu. Este vorba despre Alexandru Bucşă, mâna dreaptă a lui Patriciu, şi Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor.