Creditarea în valută ar putea fi interzisă în Europa Centrală şi de Est

La reuniunea de la Atena a grupului informal cunoscut sub numele de Iniţiativa de la Viena va fi discutat un proiect care propune scoaterea în afara legii a creditelor de consum în valută, au spus patru surse apropiate situaţiei.

Proiectul propune şi oprirea creditelor în alte valute decât euro şi dolarul, măsură care vizează francul elveţian şi yenul japonez.

Planul nu face totuşi referire la cea mai dificilă problemă, cea a împrumuturilor ipotecare în euro.

Chiar dacă rezolvarea problemei creditelor ipotecare în euro va dura mai mult, aprobarea proiectului poate intensifica discuţiile referitoare la reglementarea pieţelor diverse din fostul bloc comunist.

"Putem ajunge rapid la un acord referitor la împrumuturile în franci şi yeni, dar problema creditelor ipotecare în euro va fi mai dificil de rezolvat", a spus una dintre surse.

Până în prezent, numai Ungaria a restricţionat creditele ipotecare în euro printr-un set de reguli care au intrat în vigoare în acest an.

Autoritatea de reglementare a sectorului financiar din Polonia a anunţat, săptămâna trecută, că analizează introducerea unor astfel de limite.

"Dialogul continuă, presiunile se intensifică, în special din partea Băncii Centrale Europene", a adăugat sursa.

BCE a colaborat la redactarea propunerii cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional, ai căror reprezentanţi vor fi prezenţi la Atena.

Europa Centrală şi de Est, pusă în pericol de preferinţa pentru împrumuturi în valută

Tendinţa pupulaţiei şi a companiilor din Europa Centrală şi de Est de a se împrumuta în valută a fost unul din principalele motive pentru care regiunea s-a aflat în pragul colapsului financiar în 2009.

Gradul mare de îndatorare a dus la creşterea puternică a deficitelor de cont curent şi la instabilitatea valutelor, situaţie care a necesitat intervenţia BCE şi a Băncii Naţionale a Elveţiei, pentru a evita o criză de lichidităţi.

În plus, îndatorarea mare în valută a limitat capacitatea de intervenţie a autorităţilor, întrucât devalorizarea monedelor, care ar fi susţinut competitivitatea, ar fi putut provoca un default în masă.

Creditele în valută, majoritatea ipotecare, reprezintă 30-70% din împrumuturile contractate de populaţie în state precum Polonia, Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia, şi chiar mai mult în ţările baltice.

Împrumuturile pentru achiziţia de automobile, pe termen de 3-5 ani, sunt cel mai frecvent contractate în valută, reprezentând 10-20% din totalul datoriilor populaţiei, potrivit lui Hendrik Bremer, consultant la compania Roland Berger.

Proiectul de propuneri, redactat după o reuniune a Iniţiativei de la Viena găzduită în decembrie de BERD, recomandă autorităţilor de reglementare să redacteze reguli mai stricte, în funcţie de condiţiile din fiecare ţară.

Dacă legile nu vor putea fi incluse într-o lege, ar putea fi impus un nivel mai ridicat al rezervelor de capital pentru împrumuturile în valută, astfel încât acestea să devină neprofitabile pentru bănci.

Proiectul va cere băncilor-mamă occidentale cu sucursale în Europa Centrală şi de Est, membre ale Iniţiativei de la Viena, să se angajeze, voluntar, să pună capăt actualelor practici de creditare.

Printre aceste bănci se numără instituţii precum UniCredit, Raiffeisen International, Erste Group Bank, Intesa SanPaolo, Societe Generale şi KBC.