- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (25.08.2023, 10:41)
- Claudia Medrega
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Creditarea privată a încetinit la 5,6%, la final de iulie
Creditarea privată totală a încetinit în acest an, ritmul anual de creştere coborând în iulie 2023 la doar 5,6%, de 3 ori mai mic decât viteza din iulie 2022, de aproape 17%, ascensiunea fiind susţinută în principal de finanţările corporate în valută, potrivit zf.ro.
Urmărește
95 afișări
Creditarea privată a încetinit la 5,6%, la final de iulie
După un salt anual de 19%, soldul creditelor totale în valută a ajuns la finalul primelor şapte luni din acest an până la 120,3 mld. lei, la aproape jumătate faţă de volumul împrumuturilor private în lei, de 258 mld. lei, care au avansat cu doar 0,3% faţă de iulie 2022, potrivit celor mai recente date ale BNR privind indicatorii monetari.
Analizând evoluţia lunară, observăm că în luna iulie creditarea privată a fost pe plus, la fel ca în lunile iunie şi mai, după scăderea uşoară din aprilie. Astfel, faţă de nivelul din luna iunie 2023, în iulie 2023 soldul creditului privat a crescut cu 0,8% (0,6% în termeni reali), până la 378,3 mld. lei.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Ce înseamnă să fii președinte? Alexander Lukașenko spune că este treaba unui bărbat: „Doamne ferește să fie aleasă o femeie în Belarus”
-
Liderul nord-coreean Kim Jong Un ordonă producerea în masă a dronelor explozive
-
Războiul din Ucraina, ziua 996. Zelenski: Zece puncte ale planului intern de rezilienţă vor fi prezentate săptămâna viitoare / Noi sancţiuni împotriva Rusiei din partea UE / Biden, presat de Europa pentru a spori sprijinul pentru Ucraina înainte de încheierea mandatului
-
Guvernatorul Băncii Angliei îndeamnă la reconstruirea relaţiilor cu UE: Brexitul a subminat economia
Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat în iulie cu 1,2% faţă de luna iunie, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8%, s-a diminuat uşor în iulie cu 0,05% faţă de iunie (0,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Companiile au continuat să prefere şi în prima parte a anului 2023 creditele în valută, mai ieftine, redescoperite începând din a doua parte a anului 2022, odată cu creşterea dobânzilor la lei.
Ritmul anual de creştere a împrumuturilor corporate în valută a ajuns în iulie 2023 la 29% faţă de iulie 2022, în timp ce creditele corporate în lei au rămas în teritoriu negativ. Astfel, creditele corporate în lei au înregistrat o scădere cu 1,6% faţă de iulie 2022.
Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%, iar dobânzile mari au redus apetitul pentru împrumuturi în lei şi au trimis firmele spre creditele în valută, unde dobânzile sunt mai mici.
De exemplu, dobânda medie la creditele corporate noi în lei a fost în primele şase luni din 2023 peste 9% (după ce în 2021 era sub 5%, iar în primele luni din 2022 a fost de circa 6%), fiind mai mare decât dobânda la creditele pentru firme în euro, care a fost în jurul a 5-6%.
Împrumuturile în lei pentru firme au ajuns la finalul lunii iulie 2023 la un sold de circa 109 mld. lei, după scăderea cu -1,6% faţă de nivelul din iulie 2022, în timp ce soldul creditelor corporate în valută a fost la finalul primelor şapte luni din acest an de echivalentul a 97 mld. lei, după saltul de 29% faţă de iulie 2022.
Deşi în privinţa stocurilor, creditele corporate în lei continuă să aibă un nivel mai mare decât cele în valută, în ceea ce priveşte volumele noi începând din luna septembrie 2022 volumul creditelor noi corporate în euro a depăşit volumul creditelor noi corporate în lei pentru prima dată în ultimul deceniu.
Creditarea corporate a crescut în 2021, 2022 şi primele luni din 2023 cu o viteză mai mare faţă de creditarea populaţiei. În timp ce pe palierul creditelor în valută se observă că împrumuturile pentru companii au fost motorul principal, la creditele în lei la sfârşitul anului 2022 şi în primele luni din 2023 viteza creditelor retail în lei a depăşit viteza creditelor corporate în lei, după ce anterior tot creditele pentru firme creşteau cu ritmuri mai mari.
Din 2021 viteza de creştere a creditelor corporate în lei depăşise ritmul creditării retail în lei, iar creditarea corporate în valută a rămas pe plus, în timp ce împrumuturile retail în valută au tot scăzut, începând din primăvara lui 2022 şi până în prezent, iar soldul total al creditelor corporate în lei şi valută a trecut de volumul împrumuturilor populaţiei în lei şi valută.
Majorarea dobânzilor la creditele în lei a venit după creşterea substanţială a ROBOR în a doua parte a anului 2022, în jurul a 7-8%, care a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor cu credite la bancă cu dobânda variabilă legată de acest indice. După ce dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut spre 7-8%, noiembrie şi decembrie 2022, precum şi primele şapte luni din 2023 au adus o tendinţă de scădere, odată cu revenirea lichidităţii în piaţa interbancară. ROBOR la 3 luni, folosit atât pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei contractate înainte de luna mai 2019, cât şi pentru creditele firmelor, a închis anul 2022 la 7,57%, faţă de circa 3% la începutul anului 2022, iar în prezent a coborât la 6,40%.
În luna iulie 2023 împrumuturile acordate companiilor în lei şi valută le-au depăşit pe cele acordate populaţiei, ajungând la peste jumătate din soldul total al creditelor private din bilanţurile bancherilor, respectiv 207 mld. lei (aproape 55% din total).
Până în 2022, deşi dobânzile au fost uşor mai mari în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro, cele mai multe dintre firmele locale s-au îndreptat către creditele în monedă locală, ponderea finanţărilor în lei ajungând chiar la circa 70% din totalul împrumuturilor contractate de companiile din România (în lei şi în euro). Însă, odată cu creşterea dobânzilor la lei în 2022 şi în ianuarie-iulie 2023, ponderea creditelor corporate în lei a coborât sub 60% şi apoi spre 50% din totalul creditelor corporate, iar menţinerea nivelului ridicat al dobânzilor la lei comparativ cu nivelul încă scăzut al dobânzilor la euro ar putea determina firmele să se orienteze în continuare tot mai mult spre creditele în euro.
Ponderea creditelor în lei la companii este mai redusă decât în cazul populaţiei (unde creditarea nouă este aproape exclusiv în lei) în primul rând datorită faptului că unele companii au şi încasări în valută, ceea ce justifică astfel de credite pe fondul eliminării riscului valutar.
Pe segmentul retail, finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii iulie 2023 o creştere anuală de doar 1,8%, până la un sold de aproape 149 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin anual de -10,5% faţă de iulie 2022, la circa 23 mld. lei.
Citește pe alephnews.ro: Eva Longoria dezvăluie că familia ei nu mai locuiește în Statele Unite după victoria lui Trump. Unde s-a mutat actrița
Citește pe www.zf.ro: Încă o insolvenţă zguduie piaţa: Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a cedat şi a intrat în insolvenţă
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Încă o insolvenţă zguduie piaţa: Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a cedat şi a intrat în insolvenţă
Dezastru pentru un gigant din tehnologie, care concediază mii de oameni pentru a deveni competitiv într-un domeniu unde o singură companie deţine 80% din piaţa
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Adriana Bahmuțeanu, atac la adresa Mihaelei Botezatu și a lui Honorius: „Am fost sunată de Maximus, care în cele 3 zile nu…”
CANCAN.RO
Ce a pățit un pensionar de 92 de ani, după ce a angajat o menajeră ROMÂNCĂ mult mai tânără
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe