Creditele ipotecare europene, estimate la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani

Creditele ipotecare din zona euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 şi 2024, potrivit celei mai recente previziuni privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creşterea economică slabă şi scăderea încrederii pe piaţa imobiliară determină scăderea cererii. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor creşte cu doar 1,5% în 2023 şi cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creştere din ultimul deceniu.

Potrivit sursei citate se estimează ca economia zonei euro să crească cu doar 0,5% în 2023 şi cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creştere modestă, de 2,1% în 2023, ceea ce reprezintă o scădere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de creştere de la an la an. Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creşterea urmând să ajungă la 2,3% în 2024, 3,2% în 2025 şi 3,3% în 2026, cu condiţia ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene aşteptate în 2024 să se materializeze. Aceasta ar trebui să aibă ca efect şi reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării şi companii şi să stimuleze cererea de credite.

„Marile economii europene continuă să funcţioneze într-un mediu extrem de dificil. Ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel de la formarea zonei euro, tensiunile geopolitice au crescut şi, în acest an, deşi inflaţia şi preţurile la energie sunt în scădere, acestea rămân ridicate. Piaţa imobiliară este cea mai afectată. Pentru gospodăriile din întreaga Europă, costurile ridicate ale vieţii şi ale împrumuturilor înseamnă că mai puţini oameni îşi cumpără case, ceea ce înseamnă că împrumuturile ipotecare scad la cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Privind în viitor, băncile europene se confruntă cu un exerciţiu de echilibru, pentru a menţine bilanţuri solide, a reduce costurile şi a continua să sprijine clienţii. Progresele pe care firmele le-au făcut pentru a se digitaliza - în pofida unei succesiuni de şocuri economice şi a creşterii lente - le vor ajuta să aibă succes pe termen mai lung, mai ales în contextul în care ne aşteptăm la o creştere economică mai puternică începând cu anul viitor", a arătat Omar Ali, Financial Services Managing Partner al companiei.

Creditele ipotecare reprezintă aproape jumătate din totalul împrumuturilor din zona euro, iar încetinirea prognozată a creşterii creditelor ipotecare la 1,5% în 2023 şi la 2,4% în 2024 reprezintă cea mai slabă creştere de la an la an în doi ani succesivi din ultimii zece ani şi o încetinire puternică faţă de creşterea de 4,9% din 2022. Mişcările reţinute din piaţa imobiliară (în special în Germania), costurile mai mari ale împrumuturilor şi înăsprirea continuă a criteriilor de creditare au ca efect atât reducerea cererii, cât şi a disponibilităţii creditelor ipotecare.

Creşterea creditării bancare pentru întreprinderile din zona euro va scădea de la vârful de 5,5%, atins în 2022 (cel mai ridicat din 2008 încoace), la 2,7% în acest an şi la doar 2,2% în 2024, cu contracţii pe pieţele din Italia şi Spania. Creşterea mai slabă din 2024 reflectă în mare măsură impactul costurilor mai mari ale împrumuturilor corporative asupra investiţiilor întreprinderilor şi a împrumuturilor asociate.

În pofida perspectivelor economice dificile şi a incertitudinii persistente de pe piaţă, se preconizează că împrumuturile acordate întreprinderilor se vor accelera începând cu 2025, când se estimează o creştere de 3,1 %, înainte de a ajunge la 3,5 % în 2026, pe măsură ce ratele dobânzilor scad şi condiţiile economice se îmbunătăţesc, ajutate de inflaţia mai mică şi de investiţiile de fonduri din programul european Next Generation EU (NGEU).

După doi ani de contracţie a împrumuturilor negarantate (pe parcursul anilor 2020/21), creşterea de 2,7% înregistrată în 2022 pare să fi fost un punct culminant. În 2023, se preconizează o creştere moderată a creditului de consum, de 1,6%, urmată de 1,9% în 2024. Acest nivel este scăzut în comparaţie cu nivelurile anterioare pandemiei, în care creşterea a fost în medie de 5%, între 2015-19. Deşi scăderea prognozată a inflaţiei va sprijini cheltuielile discreţionare ale consumatorilor, aceasta ar urma să influenţeze şi creşterea cheltuielilor în numerar şi a finanţărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit şi al împrumuturilor personale.

Se preconizează că Spania şi Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante în 2023, de 2,3% şi, respectiv, 2,7%, parţial din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă de pe ambele pieţe, care îi lasă pe debitori mai expuşi la costuri mai mari.

Economia germană este singura dintre economiile majore din zona euro care se preconizează că se va contracta în acest an, în mare parte din cauza ratelor dobânzilor mai mari, a perturbărilor cu care se confruntă pieţele sale de export şi a efectului preţurilor ridicate prelungite ale energiei asupra bazei industriale. În ansamblu, se preconizează că PIB-ul german se va contracta cu 0,2% în 2023, urmând să crească cu 0,1% în 2023 şi cu 1,8% în 2025.

Se estimează că perspectivele de creştere a împrumuturilor bancare în Germania în acest an vor fi slabe, deşi se preconizează că vor depăşi o serie de alte pieţe din zona euro. Se preconizează o încetinire a ritmului de creştere a creditării bancare globale, de la 6,9% în 2022, la 3,8% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor creşte cu 1,6% în 2023 - cea mai slabă creştere din 2009 încoace - după o creştere de 5,3% în 2022.

Economia franceză a dat dovadă recent de o rezistenţă mai mare decât cea a zonei euro în general. Creşterea PIB-ului francez a încetinit la 0,1% în trimestrul al treilea, de la 0,6% în trimestrul al doilea 2023, deşi acest lucru a mascat o performanţă robustă din partea cererii interne. În general, prognoza prevede o creştere anuală a PIB-ului de 0,9% în acest an, urmată de 0,6% în 2024 şi de 2% în 2025.

Se preconizează că totalul împrumuturilor bancare va creşte cu 3,7% în 2023, în scădere de la 6,1% în 2022, iar apoi va încetini uşor la 3,5% în 2024. Creditele de consum ar urma să crească cu 2,4% în 2023, în scădere de la 3,5% în 2022, iar creşterea creditelor pentru întreprinderi ar urma să încetinească pe parcursul anului 2023 la 5%, de la 7,3% în 2022, apoi la 3,3% în 2024.

După un început relativ puternic în 2023, se preconizează că PIB-ul spaniol va creşte cu 2,4% în 2023. Acest lucru se datorează, în principal, economiei spaniole axate pe servicii, dependenţei mai reduse faţă de unele dintre industriile energointensive decât în cazul unor ţări similare şi redresării în curs a sectorului turismului.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte totalul împrumuturilor bancare, previziunile merg spre o contracţie de 2,1% în 2023, reflectând scăderea de la sfârşitul anului 2022 şi începutul anului 2023. Dintre categoriile de împrumuturi, se preconizează că doar creditele de consum vor raporta o creştere.

Italia a evitat la limită o recesiune tehnică în T3 2023, deoarece PIB-ul a stagnat după o contracţie de 0,4% în T2 2023. Creşterea PIB-ului este prognozată la 0,7% în acest an şi la 0,6% în 2024. Cu toate acestea, pe măsură ce se îmbunătăţeşte dinamica, se preconizează o creştere mai bună (1,2% în 2025).

În ceea ce priveşte creditarea bancară globală, prognoza prevede o contracţie de -1,9% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor creşte cu 1,1% în acest an, în scădere de la 4,2% în 2022. Creditele de consum sunt prognozate să crească cu 4,5% în acest an, în timp ce împrumuturile pentru întreprinderi sunt estimate să se contracte cu -5,1%, înainte de a reveni la o creştere de 1,4% în 2024. La fel ca în cazul altor economii importante din zona euro, se preconizează că toate formele de creditare vor înregistra o creştere în 2024 (de 1,1%), urmând ca în 2025 creşterea să revină la 2,5%.