Creşte inechitatea în Elveţia? Diferenţele dintre cel mai bine şi cel mai prost plătiţi angajaţi s-au mărit

Diferenţele dintre celi mai bine şi cel mai prost plătiţi angajaţi din Elveţia s-au mărit, în 2023.

Directorii de top câştigă, în medie, de 143 de ori mai mult decât angajaţii cu cele mai mici salarii, conform unui studiu publicat luni de sindicatul Unia, informează Reuters.

Studiul indică o creştere faţă de anul 2022, când diferenţa era de 139 de ori.

Cea mai mare diferenţă de salarii a fost înregistrată la cea mai mare bancă a ţării, UBS, ceea ce a dus la un subiect de dezbatere politică.

Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a criticat la începutul acestui an compensaţia de 14,4 milioane de franci elveţieni (16,99 milioane de dolari) acordată lui Sergio Ermotti, directorul general al UBS.

UBS a declarat că oferă salarii conform pieţei, în funcţie de funcţie şi experienţă.

De asemenea, banca a majorat salariile pentru angajaţii din Elveţia, până la nivelul de management mediu, cu 2,25%, uşor peste creşterile din restul sectorului financiar.

Compania farmaceutică Novartis s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai mari diferenţe salariale, urmată de producătorul de alimente Nestle.

Diferenţa salarială în Elveţia este la cel mai ridicat nivel din 2019, când salariile directorilor generali erau de 148 de ori mai mari decât cele ale angajaţilor cu cele mai mici salarii, conform Unia, citat de Reuters.

Noemie Zurlinden, economist Unia, a declarat că „diferenţele dintre cei mai bine şi cei mai prost plătiţi angajaţi sunt enorme şi în creştere”.

Autorii raportului au declarat că inegalitatea în Elveţia a continuat să crească, deşi companiile îşi permit să plătească mai bine, având în vedere dividendele mari şi răscumpărările de acţiuni.
În timp ce cei mai bine plătiţi câştigă din ce în ce mai mult, angajaţii cu venituri mici şi medii îşi văd puterea de cumpărare redusă din cauza stagnării salariilor reale şi a inflaţiei.

Zurlinden a adăugat că „o redistribuire echitabilă a câştigurilor economice este deosebit de importantă în contextul creşterii costului vieţii”.