Creştere economică pentru România: Comisia Europeană a majorat prognoza

Pentru 2020 prognoza de creştere economică este 3,7%, de la 3,1% în prognoza de primăvară. Inflaţia este anticipată pentru acest an la 4,2% (3,6% în prognoza anterioară) şi la 3,7% în 2020 (3% în prognoza anterioară).

Comisia remarcă creşterea de 5,1% a economiei din primul trimestru, cu consumul drept principal motor, mulţumită creşterilor salariale din ultima perioadă, dar şi creşterea sectorului de construcţii, sub impulsul recentelor facilităţi fiscale. Ritmul de creştere al exporturilor a încetinit la 3,2%, în timp ce importurile au crescut cu 9,3%.

Comisia apreciază că şomajul va rămâne la nivelul redus din prezent, iar creşterile salariale sunt aşteptate să se domolească în 2020.

Inflaţia ar urma să depăşească 4% în cel de-al doilea trimstru al anului, pe o tendinţă de scădere.

Economia europeană urmează să înregistreze o creştere în 2019, pentru al şaptelea an consecutiv, preconizându-se în acelaşi timp şi o expansiune a economiilor tuturor statelor membre. În zona euro, creşterea a fost mai puternică decât se preconiza în primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blândă şi relansarea vânzărilor de automobile. Creşterea s-a produs şi pe seama unor măsuri de politică bugetară, care au stimulat venitul disponibil al gospodăriilor în mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeană sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial şi incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor. Aceşti factori au continuat să afecteze încrederea în industria prelucrătoare, care este sectorul cel mai expus comerţului internaţional, şi se preconizează că vor slăbi perspectivele de creştere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru creşterea PIB-ului în zona euro în 2019 rămân neschimbate la 1,2 %, în timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse uşor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primăvară: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE rămân neschimbate, la 1,4 % în 2019 şi la 1,6 % în 2020.

Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: "Toate economiile din UE urmează să crească în acest an şi în anul următor, chiar dacă creşterea puternică din Europa Centrală şi de Est se află în contrast cu încetinirea creşterii economice înregistrată în Germania şi Italia. Rezilienţa economiilor noastre este pusă la încercare de dificultăţile persistente ale industriei prelucrătoare care decurg din tensiunile comerciale şi din incertitudinea politică. Pe plan intern, un Brexit fără acord rămâne o sursă majoră de risc.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarat: „Economia europeană continuă să crească, într-un context global dificil. Toate ţările UE urmează să înregistreze din nou creştere economică, atât în 2019, cât şi în 2020, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă care susţine cererea. Având în vedere numeroasele riscuri care ameninţă perspectivele, trebuie să ne intensificăm eforturile de a consolida şi mai mult rezilienţa economiilor şi a zonei euro în ansamblu.”

La începutul acestui an, creşterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, însă pentru restul anului se preconizează rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapidă a activităţii de prelucrare şi a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizează că, în 2020, creşterea PIB-ului va fi mai puternică, în parte datorită unui număr mai mare de zile lucrătoare. Cererea internă, în special consumul casnic, continuă să impulsioneze creşterea economică în Europa, susţinută de o piaţă a forţei de muncă în continuare puternică. Se preconizează că PIB-ul va creşte în toate statele membre ale UE în acest an şi în anul următor, dar creşterea va fi semnificativ mai puternică în anumite zone (de exemplu, Europa Centrală şi de Est, Malta şi Irlanda) decât în altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Se preconizează o inflaţie mai scăzută, pe fondul scăderii preţurilor la petrol

Previziunile privind inflaţia globală în zona euro şi în UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent şi anul următor, în principal ca urmare a scăderii preţurilor petrolului şi a perspectivelor economice uşor mai slabe. În prezent, se estimează că inflaţia (indicele armonizat al preţurilor de consum) în zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atât în 2019, cât şi în 2020 (previziunile din primăvară: 1,4 % în 2019 şi 2020), în timp ce în UE se preconizează o medie de 1,5 % în 2019 şi de 1,6 % în 2020 (previziunile din primăvară: 1,6 % în 2019 şi 1,7 % în 2020).

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate şi sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA şi China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendinţă descendentă a comerţului şi a industriei prelucrătoare la nivel mondial şi ar putea afecta şi alte regiuni şi sectoare. Această situaţie ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale pieţelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potenţialul de creştere semnificativă a preţurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creştere pe termen scurt şi a dinamicii economice a zonei euro. Dificultăţile din industria prelucrătoare, dacă persistă, şi deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influenţa şi alte sectoare şi ar putea afecta negativ condiţiile de pe piaţa muncii, consumul privat şi, în cele din urmă, creşterea economică.

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 şi 2020 se bazează din nou pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce priveşte structura schimburilor comerciale dintre UE27 şi Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor şi nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE şi Regatul Unit.