Creşterea costurilor de trai şi evoluţia economiei, principalele îngrijorări ale românilor

Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dintre clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (15%) şi a cheltuielilor cu alimentele (12%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziţia locuinţei (19%) şi de cheltuielile cu alimentaţia (19%).

Totodată, ieşirea la pensie este un factor despre care 12% dintre respondenţii din România consideră că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european, iar 7% dintre ei iau în calcul posibilitatea ca în perioada următoare să primească mai puţini bani din străinătate şi, astfel, nivelul de trai să fie afectat.

Românii au un comportament de creditare responsabil, arată studiul GfK UK. Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (31%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară (29%) sau cheltuieli medicale (18%), când caută să-şi consolideze datoriile (23%), dar şi pentru a investi în educaţia copiilor (5%).

Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, 73% dintre respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) şi de perioada împrumutului (46%).

60% dintre respondenţii români la sondaj se declară mulţumiţi de nivelul lor actual de trai, cu 8 puncte procentuale mai mulţi decât în 2016 şi peste media de 53% la nivel european. Mai mult, 66% sunt încrezători că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, similar cu nivelul de anul trecut (67%), însă peste media europeană de 45%.

Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (35%), a schimbării locului de muncă (11%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (10%). Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 49% dintre participanţii la sondajul din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 16% mizând că economia va rămâne stabilă în 2017. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar 28% dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.

Studiul a fost realizat la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent pe piaţa locală prin subsidiara Provident Financial România, pe un eşantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de clienţi ai grupului din patru ţări europene, precum şi din Mexic.