Creşterea numărului de salariaţi ar putea salva bugetul la limită pentru 2017. SOLUŢIILE pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB

România are astfel o „rezervă“ de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.

Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. La fiecare mie de salariaţi cu salariul mediu (2.100 de lei net), statul primeşte aproape 20 de milioane de lei net în plus sub formă de impozite şi contri­buţii sociale. Dacă se păstrează ritmul actual de creştere a angajărilor, România va ajunge până la finalul anului la peste 5 mi­lioane de salariaţi, cel mai ridicat nivel din anul 1999 încoace, informează ZF.

„Creşterea veniturilor din contribuţii sociale la buget vine, în principal,  din creşterea cu 16% a salariului minim pe economie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei brut pe lună. Asta arată că, într-adevăr, sunt foarte mulţi angajaţi în zona gri, adică au salariul minim pe contract şi diferenţele primite sub alte forme, scoase din firme prin dividende sau alte metode. Compa­ni­ile private «normale» nu mai au mulţi sala­riaţi plătiţi la nivelul minim pe economie, pen­tru că nu mai pot angaja pe nimeni cu salarii atât de mici“, a explicat Valentina Saygo, ma­naging partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Cu toate acestea, a adăugat ea, majorarea salariului minim a afectat şi companiile care plăteau salarii mai mari decât nivelul minim, pentru că au fost nevoite să crească salariile tuturor angajaţilor.

În total, veniturile din contribuţiile sociale au crescut cu 14% în primul trimestru al acestui an prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, ajungând la un cuantum de 16,7 miliarde de lei, potrivit unor date prezentate de Liviu Dragnea, şeful PSD.

Creşterea numă­rului de anga­jaţi cu peste 160.000 de per­soane din ulti­mul an, majorarea sala­riilor, în medie, cu 15% şi creşterea de două ori a sala­riului minim pe economie au fost factorii care au influenţat evoluţia pozitivă a încasărilor din contribuţii sociale la bugetul de stat în ultimul an.

„Cred că încă în România economia neagră este o formă de supravieţuire. Cred că problema muncii la negru este o chestiune care trebuie analizată foarte serios, pentru că dacă ne uităm la dinamica veniturilor legale, dinamica preţurilor, a costului utilităţilor şi a impozitelor şi taxelor, vedem că nivelul de sărăcie ar scădea foarte mult dacă nu ar exista această economie neagră“, a spus profesorul universitar Mircea Coşea.

Deşi numărul de noi locuri de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, România are o populaţie activă (aptă de muncă) de 8,9 milioane de persoane, iar oficial numai 4,78 milioane dintre acestea au un loc de muncă cu forme legale. Persoanele care lucrează la negru, şomerii, asistaţii social sau persoanele care lucrează în agricultura de subzistenţă formează astfel o forţă de muncă potenţială de câteva milioane de oameni.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE ZF.

Citeşte şi: La Bursa Română de Mărfuri s-au tranzacţionat gaze în primul trimestru cât dublul întregului an 2016

Citeşte şi: Grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, cheamă în judecată statul român şi cere rambursarea unor cheltuieli de 34 de milioane de euro

Citeşte şi: Ministrul Transporturilor: TERMEN de finalizare pentru loturile 3 şi 4 ale Autostrăzii Sebeş-Turda, luna decembrie/ Întrebat de o posibilă REMANIERE: Nu mă simt vizat de nimic