Creşterea preţurilor alimentelor, un risc mai mare pentru dezvoltarea mondială decât cotaţia petrolului

Investitorii de pe piaţa petrolului estimează că există un risc redus ca tulburările din Orientul Mijlociu să se extindă şi în Arabia Saudită, evoluţie care ar propulsa preţul petrolului în fruntea listei riscurilor economice mondiale.

Dacă livrările de petrol ale Arabiei Saudite vor decurge normal, atunci impactul preţului ţiţeiului asupra cheltuielilor de consum va fi relativ modest.

Preţurile alimentelor se vor menţine la un nivel ridicat pentru o perioadă, ceea ce va exercita presiuni asupra bugetelor familiale.

"În prezent, majorarea preţurilor alimentelor reprezintă un motiv mai mare de îngrijorare", a declarat Thomas Helbling, consultant în departamentul de cercetări al FMI.

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, a exprimat un punct de vedere asemănător săptămâna trecută. El a arătat că ţările bogate pot constitui rezerve strategice de petrol, dacă este nevoie, în timp ce preţurile alimentelor vor rămâne ridicate "o lungă perioadă de timp".

Datele referitoare la vânzările de retail din SUA, China şi Marea Britanie vor arăta atitudinea cumpărătorilor în februarie, când violenele din Libia au determinat creşterea puternică a cotaţiei petrolului.

Analiştii anticipează o creştere explozivă, de 19,1% în termeni anuali, a vânzărilor de retail din China. Pentru SUA, estimările indică un avans de 1%, mai rapid decât în ianuarie.

O parte din aceste creşteri reflectă însă costul mai mare al carburanţilor, iar dacă situaţia va continua va fi afectat consumul.

Peter Hooper, analist la Deutsche Bank, anticipează că dacă preţul petrolului va depăşi 110 dolari pe baril, va avea un impact modest, de 0,4 puncte procentuale, asupra creşterii economiei mondiale estimată pentru acest an la 4,2%.

Dacă preţul petrolului ajunge la 150 de dolari pe baril, impactul asupra economiei mondiale ar fi de două puncte procentuale.

Analiştii anticipează pe de altă parte că preţurile alimentelor vor continua să crească, parţial din cauza vremii nefavorabile, dar şi a îmbunătăţirii standardelor de viaţă la nivel mondial, care a majorat cererea pentru carne.

Costul cel mai mare va fi suportat de ţările sărace, unde alimentele au o pondere mai mare în bugetele gospodăriilor.

Dacă preţurile alimentelor reduc ratele de creştere economică în ţările în dezvoltare, statele bogate vor fi nevoite să ia în seamă acest fapt, potirvit Reuters.

Economiile emergente şi în dezvoltare vor avansa în acest an cu 6,5%, estimează FMI, peste ritmul de 2,5% din lumea dezvoltată.