Creţu, OTP: Studenţii nu pot lua credite întrucât nu există o evaluare a facultăţilor din România

"Am vrea să dăm credite şi la studenţi, dar la cât de mulţi studenţi sunt şi câţi studenţi ar trebui să fie ... este o mare discuţie. Ne-am umplut de studenţi şi pe de altă parte absolvenţii facultăţilor nu ştiu să scrie cu litere de mână. Sunt foarte multe universităţi şi atunci problema este că nu sunt gradate. Nu este ca în SUA, unde dacă termini o anumită facultate automat intri într-un anumit segment, te angajezi la un anumit loc de muncă", a spus Creţu, în cadrul unei conferinţe.

El a arătat că facultăţile din România nu sunt clasificate şi de aceea nu se poate miza pe faptul că un student care termină un anumit program de studii este bun din punct de vedere profesional.

"Ei practic nu ştiu mare lucru când termină facultatea şi atunci cum să le dai un credit? Termină facultatea de automatică de la Politehnică şi lucrează în publicitate sau termină ASE-ul şi se angajează la Coca-Cola pe distribuţie. Până nu se va normaliza fluxul gimnaziu-liceu-facultate-loc de muncă rişti să nu ţi se plătească creditul sau să îl plătească până la urmă părinţii şi atunci mai bine dai direct părinţilor", consideă oficialul OTP Bank România.

Astfel, Creţu apreciază că principala problemă o reprezintă imposibilitatea de a evalua studenţii "de succes", adică de a identifica acele persoane care termină o facultate cu banii unei bănci şi apoi se angajează şi încep să ramburseze împrumutul.

Potrivit noii legi a educaţiei, studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat prin Agenţia de Credite şi Burse de Studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor. Absolvenţii care vor practica profesia minimum cinci ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.

"Toate băncile străine care dau credite, nu acordă sumele de bani studenţilor ci unei anumite universităţi pentru finalizarea studiilor. Banca respectivă finanţează succesul candidatului. La noi succesul candidatului absolvent este greu de previzionat, nu putem şti dacă un absolvent îşi găseşte loc de muncă", a continuat Creţu.

Directorul OTP a explicat că evoluţia de după absolvirea facultăţii nu este predictibilă şi de aceea băncile ar trebui să ceară garanţii, care la final vor fi furnizate tot de părinţi.

În plus, Creţu consideră că sumele necesare finalizării unor studii nu sunt deocamdată ridicate în România, situându-se în jurul a 1.000 de euro pe an, iar mentalitatea românilor implică o legătură mult mai mare între părinţi şi copii în ceea ce priveşte susţinerea la universitate.

Pe de altă parte, întrebat care sunt la momentul de faţă segmentele de nişă cu potenţial, Creţu a răspuns: "clientul bun-platnic".

"Bunul platnic este o nişă pentru că deja avem un istoric al bunului platnic şi vedem că a rambursat un credit până la final, că ştie ce înseamnă un card de credit sau o datorie pe termen lung, sau că este în proces de rambursare a unui împrumut pe 30 de ani, i-a parcurs pe primii şapte fără întârzieri mai mari de 1-2 zile", a continuat oficialul OTP Bank România.

În concluzie, Creţu recunoaşte că este mai uşor pentru o persoană care a avut un credit să ia un nou împrumut decât pentru un client care nu are nicio datorie, dar nici istoric.

"Este vorba de predictibilitatea comportamentului. Gradul de îndatorare este matematică, dar problema este dacă îmi dă sau nu banii înapoi", a explicat directorul de reţea şi vânzări al OTP Bank România.

Totodată, Simona Stanciu, director adjunct în cadrul diviziei management al produselor de retail, a precizat că în cadrul unei decizii privind acordarea unui împrumut contează istoricul de creditare din ultimii doi ani.

"Din discuţiile cu colegii de la risc, analizând profilul clienţilor pe care îi avem în portofoliu, am ajuns la concluzia că ceea ce contează este istoricul recent şi informaţia legată de veniturile recente. Contează foarte mult profilul actual al clientului şi cum s-a comportat în ultimii doi ani. Şi în sens negativ şi în sens pozitiv. Un client care a avut sau are un credit, are un profil mai bun de risc decât unul care nu a avut un împrumut", a continuat Stanciu.

Creţu a menţionat că o persoană bun-platnic poate contracta o sumă de bani mai mare decât un client fără nicio datorie.

Referitor la decizia de a contracta un împrumut, Creţu crede că românii aleg o bancă în principal după rata mai mică, dar nu sunt atenţi la suma totală de plată sau la dobânda anuală efectivă.

"Unii se mai uită şi la valoarea totală plătită, dar presiunea pe care o resimţim de la colegii din vânzări este să facem astfel încât să fim competitivi pe rată. Aici vine clientul şi spune: «la 50.000 euro plătesc 120 de euro pe lună, tu cât îmi ceri?» «Păi 130 de euro lunar, dar per total plăteşti mai puţin». Dialogul se opreşte la 130 faţă de 120 de euro", consideră Creţu.

În ceea ce priveşte împrumuturile în lei, Creţu a spus că, din cauza dobânzilor înalte, creditele ipotecare în monedă naţională practic nu sunt vandabile în prezent.

"Ca să putem da un credit profitabil pentru bancă în lei trebuie să avem o dobândă undeva în jurul a 10-12%, ceea ce înseamnă o diferenţă de circa şapte procente faţă de euro şi o rată dublă. Astfel, scade şi capacitatea de împrumut, iar riscul valutar devine insignifiant în raport cu rata dublă", crede oficialul OTP Bank.