Analist: Criptomonedele fără viitor criptat: OCDE şi UE doresc reglementarea Bitcoin şi a celorlalte monede digitale

Piaţa criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului şi cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică îşi propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administraţiile fiscale naţionale să obţină informaţiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar şi pentru unificarea cadrului legal şi a sancţiunilor aplicate pe baza dispoziţiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potenţial de creştere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulţi specialişti la peste 16 miliarde de euro în 2019, aşa cum arată ultimele cifre disponibile.

Lipsa controlului centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultăţile de evaluare, caracteristicile hibride, evoluţia rapidă a tehnologiei, dar şi forma pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atâtea provocări pentru stabilirea unor obligaţii fiscale. În plus, formele pentru care pot fi utilizate, atât pentru plăţi, cât şi în scop de investiţii, îngreunează clasificarea şi conformitatea fiscală potenţială. Dificultăţi decurg şi din necesitatea de a identifica intermediarii relevanţi, evenimentul raportabil, evaluarea activelor şi informaţiile disponibile, printre altele. Pentru că este clar pentru toată lumea – la fel ca instrumentele financiare „tradiţionale”, şi veniturile obţinute din cripto-active ar trebui să fie supuse impozitării. Şi în cazul lor, aplicarea corectă a obligaţiei fiscale se bazează pe o raportare adecvată şi pe capacitatea administraţiilor fiscale de a avea acces la informaţii.

Încă de la începutul dezbaterii necesităţii reglementării criptomonedelor, în 2018, Pascal Saint-Amans, şeful Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a susţinut că este nevoie de o soluţie globală, care să fie aplicabilă oricărui stat. Saint-Amans a dezvăluit că majoritatea statelor membre ale OCDE sunt din ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora, ceea ce a determinat organizaţia să se implice mai activ în această direcţie. Recent, Amans a anunţat că OCDE va furniza noi standarde în industrie, cel mai probabil până la finalul acestui an. Prin urmare, OCDE este hotărât să vină cu noi reguli care ar putea defini planul global de impozitare a monedei digitale, având în vedere că structura OCDE înglobează 37 de state membre (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Australia) şi reprezintă, colectiv, peste 60% din PIB-ul nominal global.

De altfel, la finalul anului trecut, OCDE a publicat o prezentare generală a problemelor emergente de politică fiscală în domeniul cripto. Într-un document de 70 de pagini, OCDE subliniază unele dintre provocările cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. ”hard forks”), definiţiile monedei digitale, apariţia monedelor stabile şi a CBDC-urilor (monede digitale ale băncilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud - realizează la acest moment experienţe), finanţarea descentralizată şi impozitarea veniturilor din mining.

Printre concluziile studiului amintit, OCDE recomandă actualizarea permanentă a politicilor privind criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu tratamentul altor active, imobilizări necorporale şi pentru a aborda evenimente impozabile majore. Sprijinirea îmbunătăţirii conformităţii, inclusiv prin luarea în considerare a normelor simplificate privind evaluarea şi pragurile de scutire pentru micii comercianţi sau pentru comercianţii ocazionali, este o altă recomandare a Organizaţiei. Tot OCDE spune că ar fi necesară alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendinţe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată şi de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.

De cealaltă parte, şi Comisia Europeană este de părere că, deşi inovaţia tehnică poate îmbunătăţi eficienţa şi incluziunea sistemului financiar şi a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecţia consumatorilor şi a investitorilor, la integritatea pieţei, evaziunea fiscală, spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligaţiei fiscale se bazează pe o raportare adecvată şi pe capacitatea administraţiilor fiscale de a avea acces la informaţii. Drept urmare, Comisia a anunţat la rândul său că intenţionează să oblige intermediarii să raporteze tranzacţiile de tip cripto, printr-o nouă directivă - DAC 8.

Dispoziţiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, şase la număr până acum, prevăd obligaţia intermediarilor financiari de a raporta administraţiilor fiscale şi schimbul de informaţii între statele membre. Pentru cripto-active şi bani electronici, nu există o astfel de obligaţie de raportare, deoarece cripto-activele şi banii electronici, precum şi intermediarii relevanţi pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiţi în totalitate de directive, iar autorităţile fiscale naţionale nu pot obţine aceste informaţii. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale şi, prin urmare, îşi mută cu uşurinţă activităţile între statele membre şi desfăşoară activităţi transfrontaliere. În general, nivelul transparenţei fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra şi transfera active fără intermediari terţi.

În plus, în lumina schimbului de informaţii de la instituţiile financiare cu privire la conturile financiare stabilite de DAC2 în 2014, aceste evoluţii pot duce la erodarea integrităţii unor schimburi de informaţii ca instrument de combatere a evaziunii fiscale offshore. Conformitatea cripto-activelor şi a instituţiilor de monedă electronică cu raportările DAC2 sunt esenţiale şi ar trebui abordate de noua directivă fie ca o dispoziţie autonomă, fie ca o extindere a dispoziţiilor DAC2 existente sau chiar ambele, pentru a acoperi toate particularităţile unice ale acestor instrumente.

Pentru asigurarea unei impozitări adecvate, iniţiativa va trebui să definească cripto-activele pentru a determina domeniul de aplicare material al directivei, precum şi pentru a identifica intermediarii relevanţi în scopuri fiscale, de raportare comună şi de due-diligence. Evaluarea impactului va lua în considerare activele care ar trebui incluse pentru a determina, de exemplu, dacă aşa-numitele monede stabile şi monedele electronice trebuie incluse de domeniul de aplicare. Mai mult, este necesar să se abordeze unele ineficienţe ale actualei directive, în special dispoziţiile limitate privind sancţiunile şi alte ajustări punctuale necesare.

Orice reglementare va fi operată în viitor şi în România, ea nu va veni pe un loc gol, pentru că şi la acest moment există reguli generale de impozitare care se aplică implicit şi în domeniul cripto, atât la persoane fizice, cât şi la cele juridice.
În concluzie, criptomonedele vor fi ”decriptate” peste puţin timp. Este un semnal important pentru piaţă, care subliniază importanţa pe care au început să o capete monedele digitale, cât şi nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, uşor de înţeles şi de aplicat.