Cristian Hostiuc de la Ziarul Financiar explică ce este "CDS-ul", noul inamic al lui Băsescu

Luni seară preşedintele Traian Băsescu a introdus în limbajul public o nouă noţiune: CDS-ul. În declaraţia pe care a avut-o la Palatul Cotroceni cu privire la ultimele situaţii din economie şi la întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles şi luni dimineaţă cu miniştri şi oficiali ai BNR, preşedintele a menţionat de şase ori acest acronim CDS, fără să explice ce este el şi cum funcţionează.

"La 1 august, CDS-ul României pentru împrumuturi pe cinci ani era 137 de puncte de bază. Asta este o indicaţie cu privire la dobânzile care s-ar aplica la creditare, fără să fie un indicator precis - cu această dobândă te poţi finanţa. Dar erau 137 de puncte de bază, CDS-ul României. La 26 septembrie, deci două luni mai târziu, CDS-ul României era 377 de puncte de bază, fără ca România să fi făcut niciun pas greşit, dar aşa a plecat toată regiunea. Aş vrea să înţelegeţi că este o conjunctură economică ce ne obligă la prudenţă", spunea preşedintele într-o parte a discursului.

Preşedintele vorbea ca şi cum toată lumea ştie ce este CDS-ul, cine îl face şi cum se utilizează. Eu nu cred că în această ţară sunt mai mult de 2.000 de oameni care ştiu ce este CDS-ul.

Cred că sunt şi ofiţeri de credit în bănci care nu ştiu ce este CDS-ul.

Dar sigur îl menţionează atunci când explică de ce dobânda la credite depăşeşte 10%, în condiţiile în care dobânda de referinţă intrată deja în limbajul cotidian - EURIBOR - se învârte în jurul a 1,5%.

CDS-ul vine de la credit default swap, respectiv prima de risc pe care o plăteşti pentru a-ţi asigura o investiţie făcută în titlurile unei ţări sau ale unei companii. CDS-ul se adaugă la indicatorul de referinţă (EURIBOR, LIBOR, titlurile germane) şi rezultă o dobândă de la care se porneşte în discuţii.

CDS-ul României era ieri pentru titlurile pe cinci ani de 375 de puncte de bază, respectiv dacă voiai să-ţi asiguri în caz de faliment 10 milioane de euro investiţi în titluri de stat în euro pe România trebuia să plăteşti 375.000 de euro.

Acest indicator este folosit în ultimul timp pentru a arăta cât de riscantă este o ţară. Cehia are 125, Ungaria 515, Polonia 245, Croaţia 480, Slovacia 210, Ucraina 800, Turcia 270. Aşa erau datele de marţi dimineaţă.

Piaţa CDS-urilor este netrasparentă din punctul de vedere al contractelor încheiate şi nimeni nu ştie care este volumul tranzacţiilor, cine sunt cei mai mari jucători şi ce bănci au în dulapuri cele mai mari expuneri.

În cazul în care o ţară intră în faliment, cel care a vândut CDS-uri trebuie să acopere acest risc.

Sumele implicate sunt de la zeci de milioane la sute de milioane, dacă nu chiar miliarde. Gândiţi-vă că peste noapte Erste şi-a provizionat nişte operaţiuni cu CDS-uri, prin care pur şi simplu şi-a năucit propriii acţionari: "Erste Group schimbă metoda de evaluare a portofoliul CDS (garanţii vândute) de la cost de amortizare la preţul pieţei. Această măsură va avea un impact negativ singular de 280 mil. euro asupra capitalului propriu aferent anilor dinaintea exerciţiului 2011. Efectul asupra contului de profit şi pierdere pentru perioada ian. - sept. 2011 este de aproximativ 180 mil. euro (după impozitare)".

Piaţa CDS-urilor a câştigat teren puternic în ultimii ani şi toată lumea a început să se uite cu foarte mare atenţie la cotaţiile oferite odată cu venirea crizei.

Ţări întregi au fost trimise la pământ de aceste cotaţii oferite de jucători pe ecranele calculatoarelor de tranzacţionare din întreaga lume.

CDS-ul este cotat să spunem de un dealer care are 20-30 de ani şi care pune nişte cifre în funcţie de cum evaluează el riscul investiţiei în ţara respectivă, de cum mai citeşte rapoarte ale analiştilor, articole din presă sau de cum se uită la datele statistice. În final evaluează riscul şi în funcţie de liderii politici şi financiari ai ţării, respectiv cât de mult crede în ei că vor face ceea ce spun.

Preşedintele Băsescu se plângea că în ciuda faptului că România a luat măsuri de tăiere cu mult înaintea altor state şi nu are problemele pe care le avea în 2010, CDS-ul a crescut.

Dar nu-şi pune problema dacă cel care vinde acel CDS crede în ceea ce spun el sau guvernul Boc sau ministrul de finanţe sau ministrul economiei sau guvernatorul Băncii Naţionale sau un alt lider politic.

Citeşte mai departe pe www.zf.ro