Cristian Pârvan, AOAR: Bugetul proiectat pe o creştere nerealistă a ponderii industriei în PIB

“Din punctul meu de vedere creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Conform proiectului de buget prezentat luni de Ministerul Finanţelor, industria ar urma să îşi mărească consistent contribuţia la PIB, de la 0,6% cât a reprezentat în 2016, la 1,4% din PIB în 2017. Pe de altă parte agricultura va scădea de la 0,2% din PIB (în 2016), la 0,1% anul acesta.

“Nu am văzut nici o prezentare de buget pe factorii totali de productivitate: cât va fi randamentul capitalului, cât va fi de la forţa de muncă etc. Ce înseamnă asta? Adică voi mai face un milion de locuri de muncă, adică să ai creştere prin creşterea numărului de locuri de muncă, venituri în plus, consum în plus. Factorul acesta de creştere a productivităţii, fiindcă ai mai mulţi oameni care lucrează, îţi aduce un plus la PIB. Pe de altă parte, randamentul capitalului – se presupune că aceeaşi mie de lei în fonduri fixe va produce mai mult sau cu valoare mai mare. Evident că toate acestea sunt prezentate ca fiind pozitive. Ei dau nişte estimări. Evident că, începând cu situaţia europeană, cu cea mondială, noi creştem şi înflorim, dar la ceilalţi nu ştiim cum o să fie. Iar economia românească depinde de cea europeană şi, bineînţeles de cea mondială”, a spus reprezentantul AOAR.

Proietul de buget arată că, în acest an, creşterea economică va fi de 5,2% din PIB, cererea internă va scade de la 6,8% din PIB la 6,5%, iar consumul final va scade de la 5,8% din PIB la 4,7% din PIB. Formarea brută de capital, adică investiţiile cresc puternic de la de la 1% din PIB, la 1,7%. De asemenea, se prevede creşterea exporturilor şi scăderea importurilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, în acest an ele vor reprezenta 34,2% din PIB, 35,3% în 2018, 35,5% în 2019 şi 34,8% din PIB în 2020.

Deficitul bugetar va fi 2,96% din PIB în acest an, la fel ca şi anul viitor, iar în 2019 acesta va atinge 2,56% din PIB şi 2% în 2020.

“Deficitul sub 3% din PIB în acest an poate fi sustenabil fiindcă intervin două lucruri care vor face reglajele, aşa cum au făcut toţi până în prezent. Pe de o parte vor fi două rectificări bugetare, iar prin vară, dacă nu merge, vom corecta. Pe de altă parte, aşa cum s-a mai făcut până acum, se va tăia din investiţii”, a precizat Cristian Pârvan.

Pe de altă parte, se prevede ca sectorul construcţiilor să crească ca pondere în PIB de la 0,2% în 2016 la 0,4% în 2017. Pe de altă parte serviciile îşi vor micşora ponderea în PIB de la 3,4% în 2016, la 2,9% în acest an. “M-aş fi aşteptat ca serviciile să contribuie mai mult la creşterea PIB-ului. Au o mai mar flexibilitate, sunt mai multe întreprinderi. În sectorul industrial nu sunt atât de multe întreprinderi”, spune Pârvan.

Cifrele prezentate de guvern, construcţia bugetară, se bazează pe creşterea colectării la buget. Veniturile bugetare vor creşte anul acesta la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% în 2016. Iar, în 2018, veniturile bugetare vor reprezenta 32,4% din PIB şi 32,9% în 2019. “E posibil să obţină ceva din impozitarea progresivă, adică să crească impozitul pe veniturile mai mari. Dacă ar mai scoate ceva de la multinaţionale, să mai rămână ceva din profitul lor aici şi să lucreze tot mai mult aici, nu doar să folosească forţa de muncă ieftină, atunci ar creşte colectarea la buget. Adică, dacă s-ar reuşi să se integreze mai multă producţie în România şi s-ar crea mai multe locuri de muncă, atunci ar exista şi surse de unde să colectezi mai mult. Pe de altă parte, Fiscul are trebui să se organizeze mai bine pe cele patru mari domenii de evaziune fiscală: produse petroliere, cereale, băuturi şi ţigări. Dacă specializezi inspectorii pe cele patru mari grupe, e de aşteptat să fie scoţi mai mulţi bani din economia reală. Dacă ANAF rămâne coordonat politic şi care controlează doar IMM, nu se va schimba nimic. Pe execuţia bugetară se vede că jumătate din buget vine de la IMM şi jumătate de la marile întreprinderi”, arată secretarul general al AOAR.

Citeşte şi: FOTO DOCUMENT Proiectul de buget pe 2017, publicat de Ministerul Finanţelor: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

Citeşte şi: Samsung a dezvăluit cauza incidentelor Note 7 după ce a încheiat investigaţia

Citeşte şi: LOTERIA BONURILOR FISCALE: Bonurile de 706 lei emise în 7 decembrie sunt câştigătoare

Citeşte şi: Cipru şi Croaţia, noile destinaţii preferate de români în 2017. Zborurile interne, tot mai apreciate