Criza a redus cu peste 10% totalul "micilor şpăgi" plătite anul trecut în Grecia

Criza financiară este cel mai probabil motivul declinului sumelor plătite în "fakelaki" (mici plicuri maro) anul trecut, potrivit raportului, citat de Athens News.

Sumele cheltuite de populaţie din cauza corupţiei mărunte rămân, însă, foarte mari, spitalele, agenţiile fiscale şi cele din construcţii fiind sectoare publice în care este cel mai probabil să fie necesară şpaga.

Un procentaj important din participanţii la sondajul realizat de Transparency International au afirmat că au refuzat să plătească mită anul trecut, 25,3% în sectorul public şi 21,6% în cel privat. La sondaj au participat 12.020 de persoane, în intervalul noiembrie-decembrie.

Cele mai mari plăţi sunt în spitale, unde o intervenţie medicală necesită o "atenţie" de la 100 de euro la 30.000 de euro în sectorul public şi de la 150 de euro la 7.000 de euro în cel privat. Accelerarea unui caz în spitalele de stat "costă" între 30 şi 20.000 de euro.

În România, aproape jumătate dintre pacienţii internaţi în spitalele din Bucureşti apelează la "plăţi informale", respectiv "atenţii" pentru medici şi asistente, suma medie cheltuită în acest fel echivalând cu circa 200 de euro, a declarat săptămâna trecută directorul general adjunct al Eureko Asigurări, Carmen Radu, la conferinţa Mediafax talks about Health Reform.

Şpăgile "fakelaki" plătite de greci către alţi angajaţi ai statului decât cei din spitale variază de la 100 de euro la 20.000 de euro pentru aranjarea unui audit fiscal, sau de la 200 de euro la 8.000 de euro pentru emiterea unei autorizaţii de construcţie. Rezolvarea situaţiei unei clădiri construite ilegal costă îţntre 200 şi 5.000 de euro.