Criza datoriilor din zona euro poate afecta din nou economiile din Europa de Est

În acest an, trei din cele mai performante 10 monede la nivel mondial sunt din Europa de Est, precum şi cinci din 10 indici bursieri cu cele mai mari creşteri.

Piaţa bancară din regiune este controlată în proporţie de 76% de bănci occidentale, care sunt încă puse în pericol de criza datoriilor din zona euro.

"Este de aşteptat ca problemele Greciei să aibă de această dată un impact mai mare asupra Europei emergente. Este un puzzle. Ar putea fi liniştea dinaintea furturii", a declarat Neil Shearing, analist pentru pieţe emergente la Capital Economics în Londra.

Riscul este ca o nouă rundă de probleme legate de datoriile suverane din Europa să determine bănci precum UniCredit, Erste Group Bank şi Societe Generale să restrângă creditele chiar în perioada în care regiunea se reface din criza financiară

Comisia Europeană anticipează, potrivit estimărilor publicate săptămâna trecută, că toate economiile răsăritene vor înregistra creşteri în acest an, pentru prima oară din 2008.

Miniştrii de Finanţe din zona euro se întrunesc luni pentru a pregăti un nou plan de susţinere a Greciei şi a preveni prima restructurare a datoriilor unui stat din zona euro.

Majoritatea investitorilor intervievaţi săptămâna trecută de Reuters, respectiv 85%, anticipează că Grecia va intra în default (incapacitate de plată).

Costul asigurării datoriilor (CDS) ungare a scăzut de la 4,1% în iunie anul trecut la 2,47%.

Pentru România acest cost s-a redus de la 4,15% la 2,27%.

CDS-urile Greciei au atins săptămâna trecută un record de 12,51%, comparativ cu 4,88% în urmă cu un an.

În eventualitatea unui default "dezordonat" al Greciei sau Irlandei, CDS-urile europene şi randamentele obligaţiunilor vor creşte, iar monedele şi acţiunile vor scădea puternic, consideră Christian Keller, analist pentru pieţe emergente la Barclays Capital din Londra.

FMI a avertizat săptămâna trecută că Europa de Est va evita cu greu contagiunea din vest, transmisă prin bănci şi legături comerciale, iar guvernele trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce vulnerabilităţile.

Fondul a majorat totuşi estimările privind creşterea economică în Europa emergentă, ca urmare a cererii interne mai mari şi a finanţelor publice mai solide.

Mai optimist, Ewald Nowotny, membru în conducerea Băncii Centrale Europene, a declarat, luni, că nu anticipează extinderea problemelor Greciei în Europa de Est, întrucât ţările din regiune şi-au învăţat lecţia şi trec printr-o perioadă de refacere.

Erste Bank a estimat la sfârşitul lui aprilie că, creşterea din Cehia, Slovacia şi Austria va compensa problemele economice din România şi Ungaria, contribuind la îmbunătăţirea profitabilităţii băncii în acest an.

"Economiile estice nu mai stau pe un fundament putred. Nu au relaxat politica fiscală în timpul crizei şi se află într-o situaţie mult mai bună", a declarat Lars Christensen, analist pentru pieţe emergente la Danske Bank în Copenhaga.

Datoriile Ungariei, cele mai mari din regiune, vor fi în acest an de 75,2% din PIB, comparativ cu 55,4% în Polonia şi 41,3% în Cehia, potrivit estimărilor UE.

Datoriile din zona euro vor fi în medie de 87,7% din PIB, iar în Grecia de 157,7%, în acest an.

Banca centrală din Ungaria a identificat criza din zona euro drept "un factor de risc semnificativ", potrivit raportului său de stabilitate financiară.

Cele mai mari bănci occidentale din Europa de Est s-au angajat să rămână în regiune în perioada de vârf a crizei creditelor, dar şi-au redus totuşi creditarea cu 15% în ultimii doi ani, potrivit datelor FMI.