Criza din Grecia descurajează statele candidate la intrarea în zona euro

Liderii europeni visează încă din anii '90 la o uniune monetară care să se extindă treptat către toate statele foste comuniste de la graniţa estică a Uniunii Europene, proiect care ar permite UE să atingă potenţialul real al statutului de uniune economică.

Multe ţări care doresc să intre în zona euro se luptă acum cu efectele recesiunii profunde şi deficitelor bugetare mari lăsate în urmă de criza financiară. Trei dintre ele (România, Ungaria şi Letonia) au apelat deja la ajutorul Fondului Monetar Internaţional.

Printre candidaţi se numără Polonia, statele baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), Cehia, Bulgaria, Ungaria şi România.

Toate aceste ţări sunt obligate de statutul de state membre UE să urmărească adoptarea monedei euro, însă nu există un termen limită de aderare la uniunea monetară.

Ţările baltice au fost considerate în ultimii ani printre "favoriţii" la o intrare accelerată în zona euro, însă au suferit lovituri grele în urma crizei şi au dificultăţi majore în prezent.

Acum un an şi jumătate, Polonia avea ca obiectiv intrarea în zona euro până în 2011, însă acum chiar şi cele mai optimiste voci consideră că momentul a fost amânat deja cu câţiva ani.

Economiile statelor membre din est sunt în continuare prea fragile pentru a putea fi incluse în uniunea monetară, chiar dacă ar reuşi să îndeplinească criteriile de adoptare a euro în privinţa datoriei de stat şi deficitelor, susţin criticii ideii de expansiune rapidă a zonei euro.

Pentru zona euro, cele mai mari speranţe, dar şi cele mai grave incertitudini, sunt legate de Polonia. Datorită exporturilor, economia Poloniei a rezistat recesiunii şi nu s-a contractat anul trecut.

Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, a declarat recent că zlotul "absoarbe foarte bine şocurile". Oficialii polonezi spun că adoptarea euro rămâne un scop final, însă în prezent trebuie pus accent pe reformele din economie, a căror implementare ar putea dura câţiva ani.

În plus, trebuie abordată problema deficitului bugetar şi a inflaţiei, ambii nidicatori fiind în cazul Poloniei cu mult peste criteriile de aderare la zona euro.

"Dacă nu facem reforme ample în domeniile politicii fiscale, muncii şi pieţelor de desfacere (...) o intrare grăbită în zona euro nu pare prea justificată", a afirmat şeful biroului de integrare în zona euro a băncii centrale poloneze.

În tot acest timp, suportul populaţiei din ţările candidate pentru accederea la zona euro "s-a răcit". Patru din zece respondenţi la un sondaj efectuat de Comisia Europeană vor adoptarea monedei euro în Polonia cât mai târziu cu putinţă, de două ori mai mulţi decât cei care vor intrarea rapidă în uniunea monetară.

În Cehia, aproape jumătate dintre cei intervievaţi de CE optează pentru "aşteptare".

Guvernatorul adjunct al băncii centrale din Cehia, Miroslav Singer, a declarat că "zona euro va trebui să rezolve problemele cauzate de situaţia fiscală din Grecia şi posibil din alte ţări înainte ca Cehia să fie pregătită să înceapă să discute paşi către intrarea în uniunea monetară".

Pentru unii observatori, problemele Greciei subliniază beneficiile unei monezi naţionale independente care se poate deprecia din când în când pentru a susţine exporturile.

Totuşi, pentru majoritatea ţărilor candidate, promisiunea unei monezi stabile, a unor dobânzi reduse şi a accesului nemijlocit la cea de-a doua mare piaţă din lume par avantaje mai importante decât dezavantajele expuse de Grecia.