Criza economică va încetini procesul de convergenţă a statelor membre UE din Est

În pofida salturilor înregistrate în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte nivelul de trai şi economiile statelor din fostul bloc estic, "avântul" reformelor radicale necesare pentru a prinde din urmă ţările vest-europene s-a stins, scrie agenţia de presă.

Materialul aminteşte, pe de o parte, de reformele introduse de Polonia în sistemul pensiilor şi reorganizarea regimului fiscal din Slovacia către un model favorabil dezvoltării mediului de afaceri, însă, pe de altă parte, critică sistemele "generoase" de ajutoare sociale din România şi Ungaria, care au condus la scăderea ratei de angajare.

"Sistemul de sănătate este ineficient, iar sistemele de pensii s-ar putea confrunta, în final, cu falimentul din cauza îmbătrânirii forţei de muncă", se arată în analiza Reuters.

Totodată, speranţele legate de adoptarea monedei euro şi efectul stimulant al acestui proces asupra reformelor s-au risipit, odată ce criza economică a obligat guvernele să-şi asume rolul de "pompieri" în contextul supraîncălzirii economiilor şi a întârziat, probabil, cu câţiva ani, intrarea ţărilor din regiune în zona euro.

"Priorităţile au trecut de la prosperitate pe termen mediu la evitarea colapsului economic pe termen scurt", a comentat analistul Capital Economics Neil Shearing, citat de Reuters.

Deşi Slovenia şi Cehia au depăşit cel mai sărac stat din zona euro - Portugalia - în ceea ce priveşte venitul pe locuitor, procesul de convergenţă a statelor membre din est către standardele din Vest este departe de a fi în fazele finale.

Criza a "asfixiat" explozia economică din regiunea baltică şi statele balcanice, iar creşterea şomajului, prăbuşirea investiţiilor şi îngheţarea pieţelor de credit se vor manifesta în regiune timp de mai mulţi ani.

Însă, potrivit analistului Barclays Koon Chow, economiile emergente din UE şi-au păstrat factorii atractivi pentru investitorii din vest, printre care forţa de muncă "ieftină şi educată", proximitatea faţă de marile pieţe de desfacere şi potenţialul de creştere a productivităţii.

Astfel, după încheierea crizei mondiale, Europa Centrală şi de Est va continua să înregistreze performanţe macroeconomice mai bune decât zona euro, însă avansul economiilor emergente din acest punct de vedere va deveni mai "strâmt".

Frânarea procesului de convergenţă va reprezenta un factor de atracţie pentru unii investitori străini, însă va "frustra" populaţia locală, care, în urma evoluţiei rapide din ultimii ani, se aştepta să ajungă la nivelul de trai din Vest în următorul deceniu.