Criza învinge tradiţia vacanţei de vară: Ce lideri europeni au renunţat la concediu

Preşedintele francez Francois Hollande şi-a luat numai o săptămână de concediu, pe care a petrecut-o într-o vilă deţinută de guvern la 20 de minute de Paris. Mai mult, liderul de la Paris le-a cerut miniştrilor să nu se îndepărteze prea mult de capitală în timpul concediului, potrivit Bloomberg.

"O perioadă de odihnă fără să vă rupeţi de lucru", le-a recomandat Hollande membrilor Cabinetului.

Guvernul francez pregăteşte pentru luna septembrie un proiect de restructurare a sistemului public de pensii şi noi reduceri ale cheltuielilor publice.

În Italia, premierul Enrico Letta a dat asigurări că fie el, fie vicepremierul vor fi prezenţi la Roma pe toată durata lunii august.

La Atena, premierul Antonis Samaras şi-a luat un concediu de numai patru zile în această vară, pe care l-a întrerupt pentru a-l demite pe şeful fondului de privatizare a activelor statului, nemulţumit de rezultatele instituţiei.

Cancelarul german Angela Merkel a optat în această vară pentru două săptămâni şi jumătate de concediu, petrecute însă acasă şi în Alpii Italieni, la o oră de zbor de Berlin.

Vacanţa prelungită de vară, o tradiţie în cultura europeană, pare că a fost învinsă de criză, la şase ani după ce concediul fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet a fost întrerupt de primele semne ale crizei financiare mondiale.

"Criza a impus moda unor vacanţe mai scurte pentru liderii europeni. Totodată, în contextul crizei, alegătorii se simt tot mai îndreptăţiţi să-şi judece aleşii după astfel de criterii", comentează pentru Bloomberg un analist de la Bruxelles.

Noile obiceiuri de vară ale liderilor europeni contrastează cu vacanţele lungi, obişnuite în deceniile care au trecut.

În cei 16 ani petrecuţi în funcţia de cancelar al Germaniei, Helmut Kohl şi-a luat aproape în fiecare vară un concediu de patru săptămâni, petrecut de obicei la Lacul Wolfgangsee, în Austria.

Fostul preşedinte francez Jacques Chirac a rămas în vacanţă la Quebec în vara anului 2003, când Franţa era asediată de un val de căldură care a ucis 11.000 de oameni în două săptămâni.

Pe lângă scurtarea vacanţelor, criza a schimbat şi obiceiurile de călătorie ale şefilor de stat şi de guvern. Concediile în locaţii exotice au fost înlocuite de sejururi în apropierea capitalelor, pentru a permite revenirea rapidă la birou în caz de urgenţă, iar sandalele şi ochelarii de soare sunt acum însoţite de telefon şi laptop.

Prima lovitură aplicată vacanţei europene a venit în vara anului 2007, când Jean-Claude Trichet a plecat în concediu cu un accesoriu neobişnuit: un fax, folosit pentru a coresponda cu colegii de la Frankfurt. Un an mai târziu, în august 2008, liderii europeni şi-au petrecut vacanţele de vară cu ochii pe telefoane, în săptămânile tensionate din perioada premergătoare falimentului Lehman Brothers.

În pofida poftei de muncă pe timp de vară manifestată în ultimii ani de liderii europeni, impactul real al prezenţei lor este greu de cuantificat, din moment ce parlamentele sunt în vacanţă în această perioadă, iar funcţionarii publici sunt greu de găsit.

Unii lideri europeni păstrează tradiţia. Premierul britanic David Cameron a avut 4 vacanţe începând din luna mai, inclusiv o vizită în Spania, două săptămâni petrecute în Portugalia, o călătorie în Scoţia, pe insula Jura, şi câteva zile la Cornwall, în sud-vestul Angliei. Ministrul finanţelor George Osborne şi-a petrecut vacanţa din acest an în Statele Unite.

Premierul finlandez Jyrki Katainen şi-a luat patru săptămâni de concediu în luna iulie, petrecând cea mai mare parte a vacanţei în Statele Unite, cu familia.

Vara anului 2013 este cea mai liniştită din ultimii 6 ani pentru liderii europeni, având în vedere ieşirea din recesiune a zonei euro în trimestrul al doilea, însă creşterea economică se menţine apoape de zero, iar şomajul continuă să evolueze la cote alarmante, în special în Grecia şi Spania.