Criza zonei euro va domina reuniunea miniştrilor de Finanţe şi a şefilor de bănci centrale din G20

Oficialii francezi şi germani încearcă să ofere substanţă unui plan de rezolvare a crizei din zona euro la timp pentru o reuniune a Uniunii Europene la 23 octombrie, iar discuţii paralele vizează necesitatea de a oferi Fondului Monetar Internaţional o forţă financiară mai mare.

Ministrul de Finanţe din Africa de Sud, Pravin Gordhan, a declarat că Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară nu dispune de instrumentele necesare pentru a face faţă unei înrăutăţiri a crizei din zona euro.

"Resursele disponibile prin această facilitate şi FMI nu sunt suficiente dacă se extinde criza", a spus Gordhan.

Temerile privind impactul asupra sistemului financiar a unei intrări în încetare de plăţi a Greciei, şi posibil a altor state din zona euro, au cauzat o volatilitate ridicată pe burse de la sfârşitul lunii iulie, iar un indice global al pieţelor de capital a înregistrat o scădere de 17% faţă de maximul acestui an, consemnat în martie.

Subliniind provocările pe care le au de înfruntat liderii europeni, Standard & Poor's a retrogradat ratingul pentru credite pe termen lung al Spaniei, invocând şomajul ridicat, accesul mai dificil la credite şi îndatorarea ridicată din sectorul privat.

"Această întâlnire are loc în contextul în care prioritatea absolută pentru succes a G20 este de a găsi elementele pentu stabilitatea zonei euro", a afirmat o sursă din Ministerul de Finanţe de la Paris.

Din cauza epuizării răbdării, există aşteptări ca Miniştrii de Finanţe din afara zonei euro să-şi exprime foarte clar nemulţumirile.

"Întâlnirea este o etapă importantă pentru pregătirea reuniunii liderilor ţărilor G20 pe 3/4 noiembrie la Cannes şi o oportunitate preţioasă de a pune presiune pe zona euro", a afirmat un oficial membru al delegaţiei unui stat din exteriorul zonei euro.

Spre deosebire de 2009, când G20 a lansat un program de măsuri de stimulare pentru a scoate economia globală din criză, restul statelor sunt enervate de răspunsul lent al Europei la criză, în timp ce SUA şi China "se duelează" în privinţa cursului yuanului, notează Reuters.

Un plan de criză franco-german va cere, probabil, băncilor, să accepte pierderi pe datoria Greciei peste nivelul de 21% stabilit într-un plan de sprijin pentru Atena convenit în iulie.

Planul ar trebui să pună şi bazele unui sistem de recapitalizare a sistemului bancar şi să ofere modalităţi de a creşte capacitatea financiară a Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară.

Ministrul nipon de Finanţe, Jun Azumi, a declarat că va împărtăşi omologilor săi la reuniunea G20 "experienţa amară" a Japoniei din anii '90, când nu a reuşit să stopeze criza din sistemul bancar, din cauza măsurilor tardive şi insuficiente.

Fondul european are resursele necesare pentru a face faţă salvării Greciei, Irlandei şi Portugaliei, dar ar fi copleşit dacă ar fi nevoie de sprijinirea unor ţări mari, precum Italia sau Spania, aflate sub presiune pe pieţele financiare.

"Observăm riscuri ridicate pentru perspectivele de creştere în cazul Spaniei, din cauza şomajului, accesului mai dificil la finanţare, nivelului încă ridicat al îndatorării în sectorul privat şi a probabilităţii ridicate pentru o încetinire a principalilor parteneri comerciali ai Spaniei", a avertizat S&P.

Cea mai eficientă metodă ar fi transformarea facilităţii europene într-o bancă, pentru a putea utiliza resursele Bănci Centrale Europene (BCE). Atât Germania, cât şi BCE se opun.

G20 ar putea face referire la criza din zona euro în comunicatul şi conferinţa de presă care vor programate pentru sâmbătă seara, după încheierea reuniunii, însă nu vor fi anunţate, probabil, măsuri importante, având în vedere că peste nouă zile va avea loc un summit UE, considerat un moment hotărâtor în lupta împotriva crizei.

Surse din G20 au afirmat că economiile emergente sunt în favoarea creşterii resurselor FMI pentru a lupta împotriva crizei.

"Am mai spus-o şi o repetăm, dacă li se va cere ţărilor emergente să contribuie, se poate face prin intermediul FMI. India este deschisă, iar China şi Brazilia acceptă, de asemenea, ideea", a spus una din surse.

Statele Unite insistă, însă, că FMI are resurse suficiente.

O altă sursă G20 a afirmat că FMI va prezenta un plan, cu sprijin larg în board-ul instituţiei, pentru deschiderea unor linii de credit pentru ţările stabile afectate de o criză de lichidităţi. Astfel ar putea fi ajutate ţările din zona euro lovite de o criză de încredere în datoriile suverane ale statelor din uniunea monetară.

Reuniunea de la Paris ar putea da undă verde autorităţilor de reglementare pentru noi reguli referitoare la băncile considerate prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească, care ar urma să fie aprobate oficial la Cannes.

Un progres real asupra unor obiective mai mari, precum introducerea unor parametri pentru măsurarea dezechilibrelor globale sau controlul fluxurilor speculative de capital, nu va fi înregistrat înaintea runiunii din noiembrie, de la Cannes, notează Reuters.

Sursa din Ministerul de Finanţe de la Paris a declarat că Franţa speră de la reuniunea din noiembrie adoptarea a două sau trei măsuri convenite pentru ţările care manifestă dezechilibre: măsuri de consolidare pentru statele cu deficite ridicate şi politici de stimulare pentru cele cu surplus.

"Vom încerca să înregistrăm progrese şi să obţinem, poate nu sâmbătă, dar până la Cannes, o listă de măsuri pe ţări. Măsurile trebuie să aibă un impact real în economie", a spus el.

O altă sursă G20 a afirmat că, după discuţiile pregătitoare, China a acceptat joi seara să se angajeze la Paris să-şi majoreze consumul intern printr-un plan pe cinci ani, prin stimularea cererii populaţiei şi companiilor, dar şi prin lucrări de infrastructură.

Ţările G20 reprezintă 85% din PIB la nivel mondial.

O reuniune G20 din aprilie a pus sub analiză şapte mari economii, respectiv SUA din cauza datoriilor mari, China cu o creştere susţinută de exporturi, dar şi Franţa, Marea Britanie, Germania, Japonia şi India. Oficiali au declarat, sub protecţia anonimatului, că scopul este de a face China să discute problema yuanului, cooperarea autorităţilor de la Beijing fiind esenţială în această problemă.

Criza din zona euro a spulberat speranţele preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, de a folosi preşedinţia G20 pentru a lansa o regândire fundamentală a sistemului financiar global şi a dependenţei acestuia de dolarul american, notează Reuters.

China şi Statele Unite s-au contrat în această săptămână din cauza unei măsuri adoptate în Senatul american cu scopul de a forţa China să crească valoarea yuanului, iar conflictul dintre cele două ţări va ocupa un rol important la summit-ul de la Paris, chiar dacă va fi eclipsat de criza zonei euro.