Cronologie: Conflictele pe tema gazelor dintre Rusia şi Ucraina

Rusia şi Ucraina, care au reuşit, joi seara, să ajungă la un acord provizoriu pe tema gazelor, au avut mai multe conflicte de acest tip în trecut, dintre care unele au afectat aprovizionarea Europei.

Urmărește
313 afișări
Imaginea articolului Cronologie: Conflictele pe tema gazelor dintre Rusia şi Ucraina

Cronologie: Conflictele pe tema gazelor dintre Rusia şi Ucraina (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

- 2006 -

La 1 ianuarie 2006, gigantul rus Gazprom încetează livrările către Ucraina după mai multe luni de dispute pe tema preţului la gazul vândut Kievului, pe care Gazprom vrea să îl mărească de la 50 de dolari pe 1.000 de metri cubi la 230 de dolari.

Întreruperea perturbă aprovizionarea mai multor ţări europene, în plin val de frig. Gazprom acuză Ucraina că a "prelevat ilegal" gaz destinat Europei, ceea ce aceasta dezminte.

La 4 ianuarie, un acord între Gazprom şi compania ucraineană Naftogaz fixează preţul la 230 de dolari, dar permite Ucrainei să îl plătească la 95 de dolari amestecându-l cu gaz din Asia Centrală care tranzitează Rusia.

- 2007 -

La începutul lui octombrie 2007, Gazprom creează o surpriză anunţând brusc că ar putea reduce livrările de gaz către Ucraina dacă Kievul nu îşi plăteşte o datorie de 1,3 miliarde de dolari. Contenciosul este rezolvat câteva zile mai târziu, dar această ameninţare, la o zi după alegerile legislative ucrainene, este interpretată de experţi ca o tentativă de a împiedica formarea unui Guvern prooccidental la Kiev.

- 2008 -

În februarie 2008, apar noi tensiuni care culminează la 4 martie cu o reducere la jumătate a livrărilor de gaz rusesc către Ucraina, spre marea nemulţumire a europenilor aflaţi la capătul celălalt al gazoductului. Nouă zile mai târziu, Moscova şi Kievul semnează un acord menit să pună capăt conflictului. Acesta se referă la datoria Ucrainei pentru gazul rusesc primit în ianuarie-februarie, la preţul pe care Naftogaz va putea să îl obţină fără intermediar (179,5 dolari pe 1.000 de metri cubi), şi mai ales la viitoarea schemă de livrare a gazelor către Ucraina, pe care aceasta o vrea simplificată considerabil.

- 2009 -

La 1 ianuarie 2009, Rusia opreşte din nou livrările de gaz către Ucraina pentru neplata datoriilor şi la 7 ianuarie întrerupe toate livrările către Europa prin teritoriul ucrainean. Kievul, acuzat de Moscova că "fură" gaz, refuză un preţ de 250 de dolari propus de Gazprom. Timp de două săptămâni, rezervele energetice ale ţărilor din Europa Centrală şi Balcani se epuizează şi sute de mii de europeni tremură de frig.

La 20 ianuarie, Gazprom redeschide robinetele şi livrările către ţările europene se reiau la o zi după semnarea unui acord cu privire la preţul gazului rus şi costurile transportării lui către Europa.

- 2014 -

La 16 iunie, Gazprom întrerupe livările de gaz către Kiev, care refuză creşterea preţului decretată de Moscova după preluarea puterii de către proeuropeni în februarie. Fosta republică sovietică, ce a acumulat o datorie de aproximativ 4,5 miliarde de dolari, protestează faţă de creşterea preţului decisă de Moscova, de la 268 de dolari la 485 de dolari pe 1.000 de metri cubi - un preţ fără echivalent în Europa.

La 29 octombrie, după mai multe runde de negocieri dificile, Kievul şi Moscova, cu ajutorul UE, se reunesc la Bruxelles pentru noi discuţii.

Un acord care permite securizarea livrărilor de gaz rus către Ucraina până în martie 2015 este semnat în seara zilei de 30 octombrie de către Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană.

Acordurile se referă la rambursarea datoriei Ucrainei şi la modalităţile de plată pentru livrări până în martie 2015.

Reglementarea unei datorii de 3,1 miliarde de dolari se va face în două tranşe, o primă tranşă de 1,45 de miliarde de dolari imediat, iar cealaltă, de 1,65 de miliarde, până la sfârşitul anului. Ruşii evaluează totalul arieratelor la 5,3 miliarde de dolari, dar acceptă să se prezinte în faţa unui tribunal de arbitraj pentru cele circa 2,2 miliarde restante.

Elementul crucial al compromisului este preţul de "cel puţin 385 de dolari pe 1.000 de metri cubi", fixat pe toată durata acordului interimar.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici