CSA:Introducerea directivelor Solvency II nu va avea un impact major asupra activelor asigurătorilor

Impactul introducerii setului european de directive Solvency II asupra activelor majorităţii asigurătorilor din România nu va fi unul major, dar va conduce la reducerea valorii rezervelor tehnice şi, în consecinţă, la creşterea fondurilor proprii, a declarat preşedintele CSA, Angela Toncescu.

Urmărește
31 afișări

Aplicabil de la 1 ianuarie 2013, Solvency II reprezintă un set de directive europene care va modifica fundamental mai multe aspecte ale legislaţiei europene din domeniul asigurărilor în privinţa solvabilităţii.

Pentru evaluarea impactului pe care noul regim de solvabilitate ar putea să îl producă asupra industriei europene de asigurări, Comisia Europeană a solicitat autorităţii europene pentru asigurări şi pensii ocupaţionale (EIOPA) să deruleze, cu începere din 2005, o serie de studii cantitative de impact, denumite QIS.

Aceste studii reprezintă simulări derulate de asigurătorii de pe pieţele europene, pe bază de voluntariat, în scopul evaluării impactului pe care Solvency II îl va avea asupra resurselor lor financiare.

Cea mai importantă caracteristică a Solvency II este aceea că cerinţele de capital pentru fiecare asigurător vor fi stabilite în funcţie de profilul său de risc, potrivit lui Toncescu.

"Având în vedere reprezentativitatea societăţilor luate în considerare şi rezultatele studiului QIS 5, se poate concluziona că impactul Solvency II asupra activelor bilanţiere ale majorităţii societăţilor de asigurare din România nu va fi unul major. Va avea loc totodată o reducere a valorii rezervelor tehnice, îndeosebi în cazul activităţii de asigurări de viaţă, şi, în consecinţă, se va înregistra o creştere a fondurilor proprii", a spus Toncescu, prezentă la un seminar de specialitate.

La studiul QIS 5 au participat 18 asigurători români care acoperă 93,9% din primele subscrise aferente poliţelor de viaţă, respectiv 79,8% din primele subscrise aferente asigurărilor generale înregistrate în anul 2009.

"În acelaşi timp, cerinţele de capital pentru solvabilitate au crescut, mai ales în cazul activităţii de asigurări generale pentru care riscul de subscriere este dominant (circa 80% din totalul subscrierilor - n.r.). Altă concluzie care se poate desprinde din rezultatele studiului este aceea că numărul societăţilor care ar fi nevoite să îşi ajusteze profilul de risc, pentru a respecta cerinţele de capital pentru solvabilitate, nu este semnificativ", a spus Toncescu.

Ea a adăugat că toţi participanţii la studiu îndeplinesc condiţiile privind cerinţele minime de capital.

"La nivel agregat, există un surplus de capital de circa 398 milioane euro, chiar dacă acesta a scăzut cu 17,5%, comparativ cu nivelul determinat conform regimului de solvabilitate actual", a spus reprezentantul CSA.

Noul regim de solvabilitate va introduce două nivele de cerinţe de capital, respectiv cerinţe minime de capital (MCR) şi cerinţe de solvabilitate a capitalului (SCR).

"Dacă fondurile proprii ale unei companii coboară sub cerinţele minime de capital, autoritatea de supraveghere va declanşa acţiunea de retragere a autorizaţiei. Dacă însă acestea au scăzut mai jos decât pragul cerinţelor de solvabilitate a capitalului, autoritatea de supraveghere va fi determinată să ia măsuri de supraveghere conforme situaţiei concrete în care se află compania respectivă", a spus reprezentantul Comisiie de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

Pentru evaluarea rezultatelor studiului QIS 5 au fost analizaţi mai mulţi parametri, cum ar fi impactul asupra bilanţului contabil şi impactul financiar generat de noile cerinţe de solvabilitate.

Analiza s-a efectuat prin compararea rezultatelor obţinute conform specificaţiilor tehnice ale QIS 5 cu rezultatele obţinute conform regimului actual de solvabilitate, având ca dată de referinţă 31 decembrie 2009.

"Principala lecţie învăţată din QIS 5 este faptul că un cadru de supraveghere prudent trebuie să se bazeze pe cerinţe de capital solide, cu o atenţie deosebită acordată calităţii capitalului", a spus Toncescu.

Numărul asigurătorilor locali autorizaţi să deruleze activităţi de subscrieri depăşeşte 40.

Anul trecut, subscrierile au scăzut cu 5,7% faţă de 2009, la 8,36 miliarde lei, pe fondul reducerii cu 7,5% a veniturilor pe segmentul asigurărilor generale, la 6,69 miliarde de lei, în timp ce piaţa asigurărilor de viaţă a urcat cu 2,32%, la 1,66 miliarde de lei.

Anul trecut, asigurătorii au plătit despăgubiri de 5,44 miliarde de lei, în scădere cu 7,18% faţă de anul anterior.

Rezervele tehnice au urcat cu 3,3% în 2010, la 11,18 miliarde de lei, iar activele admise să acopere rezervele s-au ridicat la 13,19 miliarde de lei, cu 3% mai mult faţă de 2009.

Potrivit datelor CSA, capitalul social subscris al asigurătorilor români însuma 3,97 miliarde de lei, cu peste un miliad de lei mai mult comparativ cu 2008.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici