Comisia Europeană şi-a majorat previziunile de creştere economică pentru România: 3,8% în 2021

În proiectul de buget apentru acest an Guvenrul avansează o creştere economică de 4,3%.

Estimările comisiei vorbesc de o recuperare a consumului în a doua jumătate a anului în curs, de investiţii puternice, susţinute de sectorul construcţiilor şi de o revenire a exporturilor pe măsură ce economiile partenere îşi vor reveni. Cheltuielile din facilitatea de redresare şi rezilienţă nu sunt incluse în previziuni.

Documentul maai estimează o inflaţie de 2,6% în 2021 şi de 2,4% în 2022.

Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va creşte cu 3,8 % atât în 2021, cât şi în 2022, iar economia UE va creşte cu 3,7 % în 2021 şi cu 3,9 % în 2022.

Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creşterea numărului de cazuri, împreună cu apariţia unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În acelaşi timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.

Creşterea economică este aşteptată să se redreseze pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului se atenuează

Se preconizează că economiile din zona euro şi din UE vor atinge nivelurile de producţie anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creştere peste aşteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 şi în 2022.

După o creştere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanşat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE şi din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021. Creşterea economică urmează să fie reluată în primăvară şi să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează şi măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Se preconizează, de asemenea, o îmbunătăţire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică.

Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul şi se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ.

Previziunile estimează că inflaţia în zona euro va creşte de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea uşor la 1,3 % în 2022. Previziunile privind inflaţia pentru zona euro şi pentru UE au crescut uşor pentru 2021 în comparaţie cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată. Se preconizează că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra preţurilor. În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce priveşte inflaţia energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum şi de impactul cererii în creştere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se ajustează şi efectele de bază scad, se preconizează că inflaţia se va reduce din nou.

Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deşi rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluţia pandemiei şi de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului şi, prin urmare, la o redresare mai rapidă şi mai puternică. De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), ar putea stimula o creştere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanţarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune.

În ceea ce priveşte riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul şi forţa redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică şi socială a UE, în special prin falimente pe scară largă şi pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar creşte şomajul pe termen lung şi ar agrava inegalităţile.

Declaraţiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Previziunile de astăzi oferă o speranţă reală într-o perioadă de mare incertitudine pentru noi toţi. Relansarea solidă preconizată a creşterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depăşim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esenţial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ şi creşterea inegalităţilor. Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecinţele socioeconomice mai ample. Pachetul nostru de redresare va contribui în mare măsură la sprijinirea redresării, susţinută de introducerea vaccinării şi de o posibilă creştere a cererii la nivel mondial.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: “Europenii trec printr-o perioadă dificilă. Pandemia încă persistă, iar consecinţele sociale şi economice ale acesteia sunt cu atât mai evidente. O iarnă dificilă, dar se vede, în sfârşit, lumina de la capătul tunelului. Pe măsură ce tot mai multe persoane vor fi vaccinate în lunile următoare, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului ar trebui să permită o revenire mai puternică pe parcursul primăverii şi al verii. Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 - mai devreme decât se preconizase anterior - deşi producţia pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în acelaşi ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 şi de situaţia epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecţiile de astăzi.”

Previziunile economice din iarna anului 2021 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2020, care au fost prezentate în noiembrie 2020, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în toate statele membre ale UE. Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2021 elaborate în mai 2021.