Cuba încurajează cooperativele de producţie pentru a încetini ascensiunea capitalismului

În ultimul an, au fost înfiinţate circa 450 de cooperative de producţie, iar autorităţile de la Havana au planuri pentru alte câteva mii, scrie Reuters.

Iniţiativa este una dintre reformele de liberalizare a economiei luate de preşedintele Raul Castro, care l-a înlocuit la conducerea ţării în 2008 pe fratele său Fidel.

Deşi Raul Castro afirmă că reformele sale au ca scop să întărească socialismul cubanez, au condus începând din 2010 la apariţia a mii de afaceri private, variind de la restaurante la ateliere de reparaţii electronice şi magazine deţinute şi operate de familii.

Cooperativele sunt mai puţin cunoscute, dar fac parte dintr-un plan al guvernului de echilibrare a evoluţiei economice. Statul trebuie să renunţe la sute de mii de angajaţi care vor avea nevoie de locuri de muncă, dar vrea de asemenea şi să încetinească dezvoltarea capitalismului în ţară.

Autorităţile preferă formula cooperativei, unde fiecare dintre angajaţi deţine o parte din afacere, în detrimentul firmelor private unde patronii obţin profituri de pe urma muncii angajaţilor.

La fel ca în cazul multor reforme din Cuba, cea a cooperativelor a început ca un experiment care va fi extins dacă se consideră că are succes.

Susţinătorii acesui model afirmă că permite iniţiativa privată, la fel cum au făcut şi alte guverne comuniste, dar limitează inevitabila creştere a inegalităţii veniturilor.

"Modelul este diferit faţă de China sau Vietnam. Avem avantajul că am învăţat din experienţa lor", a declarat un economist cubanez.

Nicio altă ţară din lume nu a mai încercat să transforme companiile de stat în cooperative la o scară atât de mare, precum în Cuba, a declarat acesta, sub protecţia anonimatului.

Cooperativele includ restaurante, cafenele, firme de construcţii, producţie de îmbrăcăminte şi mobilă, companii de transport de persoane şi spălătorii auto, operaţiuni de reciclare, ateliere auto, servicii de contabilitate, saloane de înfrumuseţare, cluburi de noapte şi chiar dealeri de păsări exotice.

Acestea operează independent de alte companiile de stat şi îşi stabilesc preţurile, în majoritatea cazurilor, în funcţie de piaţă.

Legea nu prevede o limită pentru numărul membrilor cooperativelor şi permite angajarea altor persoane prin contracte cu durata de trei luni. Membrii cooperativei îşi aleg şefii şi participă şi la luarea deciziilor. Statul hotărăşte când transformă o companie în cooperativă, iar angajaţii sunt concediaţi dacă nu acceptă.