CULISELE mutării Registrul Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ. Ce a negociat România cu UE

Oficial, Registrul Comerţului a precizat pentru gândul că funcţionarea instituţiei în subordinea Ministerului Justiţiei este o condiţionalitate negociată cu Uniunea Europeană. Doi dintre iniţiatorii proiectului de lege care are ca miză o instituţie cheie din România sunt afiliaţi cu Camera de Comerţ, adică exact instituţia care ar urma să subordoneze Registrul Comerţului.

Pe 21 februarie cinci deputaţi (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru şi Florin Iordache) şi un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului parlamentarii au menţionat că Registrul Comerţului funcţionează acum deficitar şi este rigid. "Sistemul registrului comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedeşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor", se menţionează în expunerea de motive

  Doi dintre parlamentarii semnatari ai iniţiativei sunt şi membri ai Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ. Alina Gorghiu şi Florin Iordache fac parte din Curtea de Arbitraj Internaţional. Cei doi apar pe lista de arbitri publicată pe pagina oficială a Camerei de Comerţ.  Astfel cei doi sunt iniţiatorii unei legi care afectează Camera de Comerţ, instituţie cu care au legături. Contactat de gândul deputatul PSD Florin Iordache susţine că între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ nu există nici o legătură. “Sunt instituţii diferite nu au nici o legătură. Nu văd nici o problemă în asta”, a declarat Florin Iordache.

  Pe de altă parte, preşedintele Camerei de Comerţ este unul dintre supra-arbitrii Curţii de Arbitraj. Legea de funcţionare a Curţii de Arbitraj arată că aceasta este în relaţii de subordonare fată de Camera de Comerţ. “Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, precum şi al colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Naţionale (Camera de Comerţ şi Industrie a României n.red.)”, se arată în legea de funcţionare a Curţii de arbitraj.

  Deputatul Florin Iordache a precizat că Mihail Vlasov, şeful CCIR, nu a intervenit şi nu i-a solicitat promovarea proiectului de lege. Deputatul a mai spus că unul din beneficiile trecerii registrului la Camera de Comerţ ar fi “o mai bună colaborare dintre comercianţi şi Camera de Comerţ”

DESCARCĂ AICI PROIECTUL DE LEGE

 Această iniţiativă este susţinută de Mihail Vlasov preşedintele Camerei de Comerţ a României şi membru PNL. Faptul că pentru trecerea ONRC la Camera de Comerţ este suţinută de Vlasov este demonstrată printr-o adresă semnată de acesta la începutul anului. Vlasov a cerut preşedinţilor Camerelor de Comerţ din teritoriu să participe la o şedinţă în care urma să se adopte o declaraţie comună prin care se susţinea trecerea ONRC la Camera de Comerţ.

După această acţiune între Vlasov şi mai mulţi preşedinţi ai CC judeţene a izbucnit un conflict care a dus la dezafilierea câtorva dintre aceste instituţii. Camerele de Comerţ din Arad, Bihor, Bacău, Dolj şi Vâlcea au fost excluse de conducerea Camerei de Comerţ a României. Pe de altă parte, unele Camere de Comerţ au cerut demiterea lui Vlasov. Una dintre acestea fiind Camera de Comerţ din Dolj.

DESCARCĂ AICI ADRESA SEMNATĂ DE VLASOV

Trecerea Registrului Comerţului de la MJ la Camera de Comerţ nu este agreată însă de toate camerele judeţene. O adresă a Camerei de Comerţ din Bacău intrată în posesia gândul arată că de fapt doar Mihail Vlasov ar urma să profite de pe urma acestei operaţiuni. Adresa semnată de către preşedintele CCJ Bacău, Doru Simovici, arată că proiectul îi atribuie puteri discreţionare preşedintelui Camerei de Comerţ. "Proiectul de lege nu readuce Registrul Comerţului în locul lui firesc, la Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, aşa cum prezintă iniţiatorii în expunerea de motive, ci transformă ORC în instrumentul discreţionar de şantaj şi manipulare al Preşedintelui CCIR", se arată în adresa semnată de Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ Bacău.

Preşedintele Camerei de Comerţ Bacău arată în analiza sa că practic proiectul de lege prevede ca preşedintele Camerei de Comerţ va dispune discreţionar de toate veniturile încasate de Registrul Comerţului. Proiectul de lege prevede următoarele: "Un procent de 90% din veniturile realizate prin realizarea activităţilor efectuate de oficiile registrului comerţului se virează în bugetul ONRC şi se redistribuie în baza criteriilor stabilite de Biroul de Conducere al Camerei Naţionale"

VEZI AICI ADRESA SCRISĂ DE CAMERA DE COMERŢ BACĂU

Care este miza preluării Registrului Comerţului

Miza preluării Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ sunt veniturile încasate de această instituţie, dar şi activele Registrului. Evaluările neoficiale arată că ar fi vorba de peste 60 milioane euro în total. În anii trecuţi încasările Registrului Comerţului s-au ridicat la 100-130 milioane lei numai din taxele colectate de la societăţile comerciale. În plus, Registrul Comerţului derulează şi proiecte finanţate pe fonduri europene substanţiale.

Ce spune registrul Comerţului despre preluarea de către Camera de Comerţ

Într-un răspuns remis gândul, ONRC arată că funcţionarea instituţiei sub controlul Ministerului Justiţiei a fost una din condiţionalităţile negociate cu Uniunea Europeană. Potrivit ONRC activitatea instituţiei este de interes public, iar bunurile ei sunt proprietate publică. ”Serviciul public de ţinere a registrului comerţului este organizat în conformitate cu normele constituţionale în domeniul şi legislaţia Uniunii Europene drept societar. Astfel cu privire la aquis-ul Uniunii Europene, care implică nu numai armonizarea legislaţiei dintre dreptul UE şi cel naţional, dar şi capacitatea administrativă de a implementa măsurile adoptate, aceasta aparţinând unei instituţii publice prin ONRC în care în calitate de instituţie public în subordinea Ministerului Justiţiei, se transpun toate directivele în dreptul societar, dar şi în materii incidente. În îndeplinirea acestor atribuţii ONRC a transpus în practică toate directivele privind societăţile comerciale asumate”, precizează ONRC într-un răspuns pentru gândul.

Registrul Comerţului a mai arătat că în 2014 va fi implementată şi o Directivă Europeană pentru interconectarea cu registrele comerţului din ţările UE în sensul că firmele vor primi la înregistrare un cod unic de înregistrare.

Ministerul Justiţiei nu a furnizat până acum un punct de vedere privind propunerea legislativă de trecere a ONRC la Camera de Comerţ.

O decizie a Curţii Constituţionale din 2009  arată că trecerea Registrului Comerţului la CCIR este neconstituţiunală. Curtea Constituţională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerţului desfăşoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. "Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală - Camera de Comerţ şi Industrie a României - ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenţă o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franţei din 14 octombrie 2004 şi Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)", se precizeză în motivrea CCR.

Deputatul PSD, Florin Iordache spune că nu este prima propunere legislativă care ar putea fi respinsă.”Ştiu că există o decizie a CCR. Nu ar fi prima dată când o propunere nu trece. Am fost mai mulţi colegi, am făcut acest proiect de lege este o opinie. Dacă nu trece nu e nici un capăt de ţară”, a declarat deputatul.

VEZI AICI HOTARÂREA CCR DIN 2009

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerţului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiţiei. "De altfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state registrul comerţului este ţinut de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister", se meţionează în hotărârea CCR.

Cine este Mihail Vlasov

Mihail Vlasov este socrul ministrului PNL Cristian David. În 2008, Vlasov a avut şi un scurt mandat de parlamentar. În 2012 Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie. 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arată că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.”Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată "prevederi 2011" a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011", se arată în sesizare. Până în prezent Mihail Vlasov nu a fost trimis în judecată de către DNA.

VEZI AICI SESIZAREA TRIMISĂ CĂTRE DNA