Cum a arătat 2021 din punct de vedere economic. Topul celor mai importante evenimente din sectorul bancar

2021 a adus inflaţia din nou pe creştere, dar şi majorarea dobânzilor pe piaţa interbancară, iar BNR a reluat ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând dobânda-cheie de doar două ori, până la 1,75%.

Cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro.

Creditul privat s-a revigorat în 2021, ritmul mediu fiind de 10%, du­blu faţă de 2020. Au continuat pro­gra­mele guvernamentale pentru sti­mu­larea creditării – IMM Invest pen­tru creditarea corporate şi Noua casă pen­tru ipotecare şi au apărut şi alte programe noi. Creditul privat, cea mai impor­tan­tă sursă de finanţare a eco­nomiei re­ale, a înregistrat o redresare, în spe­cial în lunile de vară şi în toamna anului 2021.

Analizând evo­luţia anua­lă a împrumuturilor ban­care, com­pa­ra­tiv cu 2020, se constată că în luna oc­tombrie 2021 ritmul anual de creş­tere a creditului privat total a fost de 13,5% faţă de octombrie 2020, ma­xi­mul ulti­milor 12 ani. Pe ansamblul pri­melor zece luni din 2021, ritmul me­diu de creş­tere a creditului privat a fost de aproa­pe 10%, dublu faţă de avan­sul cre­ditării din 2020 faţă de 2019. Pe palierul cre­di­telor în lei se ob­servă că împru­mu­tu­rile pentru popu­laţie în lei nu au mai fost în 2021 mo­torul principal, vi­teza de creştere fiind mai mare pe pa­lie­rul creditelor cor­porate în lei.

Unul din­tre factorii im­portanţi care au im­pul­sionat credi­ta­rea pentru firme este con­tinuarea pro­gramului guver­na­men­tal IMM Invest, prin care statul ro­mân, prin inter­mediul Fondu­lui de Garantare a Cre­ditelor pentru IMM-uri, a garan­tat un procent im­portant din valoarea cre­ditelor acor­date pen­tru finanţarea IMM-urilor, în funcţie de tipul com­pa­niei. Pe seg­mentul cre­di­tării ipo­tecare, un impuls a venit de la noul pro­gram numit Noua casă. În plus, în 2021 au apărut şi sub­pro­gra­mul AgroIMM Invest, precum şi pro­gra­mele IMM Leasing şi IMM Factor.

Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit record în 2021, de peste 8 mld. lei. Restructurarea sis­te­mului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea. Întregul sistem bancar ro­mâ­nesc, format din 34 de bănci, a înre­gistrat în primele nouă luni din 2021 un profit net record de aproxi­mativ 6,4 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul raportat pentru aceeaşi perioadă din 2020, în ciuda pan­demiei de COVID-19, conform da­telor pre­li­minare ale BNR. Acesta a fost cel mai bun profit pentru bănci din nouă luni.

Dacă băncile vor obţine rezultate bune şi în ultimul tri­mes­tru din 2021, pro­fi­tul sis­te­mului ban­car pentru tot anul 2021 poate urca la un nivel record, de 8-9 mld. lei. Până acum, cel mai mare pro­fit anual al sis­te­mului ban­car, de aproape 7 mld. lei (6,83 mld. lei), a fost în 2018. Majo­ritatea băn­ci­lor mari au raportat pen­tru nouă luni din 2021 profituri mai mari.

Profiturile cumu­late ale celor mai mari trei bănci din Ro­mânia – Banca Transilvania, BCR şi BRD – au to­ta­lizat 3,5 mld. lei în inter­valul ianuarie – septembrie 2021, peste ni­ve­lu­rile din 2020, repre­zen­tând mai mult de jumătate din câş­ti­gul în­tre­gu­lui sis­tem bancar. Activele sis­te­mului ban­car au atins un nou ma­xim după npuă luni din 2021, de 602,7 mld. lei, sol­vabi­lita­tea a ajuns la circa 23%, ra­por­tul cre­di­te/de­pozite este de 68,55%, iar rata NPL a rămas sub 4%, cobo­rând la 3,65%.

Şi restructurarea sistemului ban­car românesc a mers mai departe în con­textul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării. Un număr de 1.044 func­ţio­nari bancari au plecat din sistem şi 184 sucursale au fost închise între 9 luni/2021 şi 9 luni/2020, băncile ajun­gând la un număr de 51.713 de anga­jaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.695.

Cursul a atins în 2021 un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro, dar a rămas sub pragul psihologic de 5 lei/euro. Criza politică şi deficitele mari – bu­ge­tar şi de cont curent – au pus pre­siu­ne pe piaţa valutară în special în lu­nile de toam­nă din acest an, cursul de schimb depăşind 4,94 lei/eu­ro şi urcând până aproa­pe de 4,95 lei/eu­ro. Piaţa valutară a fost fluctuantă în acest an, martie, aprilie, au­gust şi lu­nile de toam­nă aducând o accentuare a de­pre­cie­rii monedei naţio­nale. Leul a cumulat din ia­nuarie până în 21 de­cembrie o depre­ciere de peste 1,6% faţă de euro, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2020.

Presiunile de depreciere a na­ţio­nale s-au accentuat în luna septembrie, şi într-un context intern carac­terizat de intensificarea dispu­te­lor politice în coaliţia de guvernare. Practic, în luna septembrie cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric şi a trecut de 4,94 lei/euro. Cel mai recent record istoric, de 4,9495 lei/euro a fost înregistrat în 22 septembrie. Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie, iar cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie oscilantă, cu creşteri şi scăderi, dar a rămas peste 4,94 lei/euro şi a avut zile în care s-a apropiat de maximul istoric.

Dobânzile ROBOR pe piaţa interban­ca­ră au intrat pe o pantă de creştere, în ju­rul a 3%. Urmează majorarea costu­lui creditelor. Dobânzile pe piaţa inter­ban­cară s-au înscris pe un trend ascen­dent, în special în ultimele trei luni din 2021. Indicele ROBOR la trei luni, în func­ţie de care se calculează costul cre­di­telor în lei cu dobândă variabilă, a să­rit în acest an peste nivelul dobân­zii-che­ie.

Banca Transilvania a finali­zat achi­ziţia Idea Bank. Banca Transilva­nia, cea mai mare bancă după active, a fina­lizat în 29 octombrie 2021 achiziţia în­tregului pachet de acţiuni (100%) de­ţinut de grupul polonez Getin Holding la Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare. Liderul pieţei ban­care locale anunţase sem­narea acor­dului de achiziţie în luna iunie, iar ulte­rior a primit apro­bările necesare fina­lizării tranzacţiei din partea Băncii Naţionale a României şi a Consiliului Concurenţei. Idea Bank este a treia bancă achiziţionată de Banca Transil­va­nia, după Volksbank (2015) şi Bancpost (2018).

Vista Bank (fosta Marfin) a cum­părat Crédit Agricole România. Vista Bank a finalizat în sep­tembrie 2021 achiziţia Crédit Agricole Româ­nia, tranzacţie anunţată la începutul anu­lui, după obţinerea tu­tu­ror aprobă­ri­lor necesare din partea BNR şi a Con­siliului Concurenţei.

BNR a redus dobânda-cheie în ianuarie la minimul istoric de 1,25% şi apoi a majorat-o de două ori de-abia în toamnă, până la doar 1,75%, în condiţiile în care inflaţia s-a apropiat de 8%

Dobânda-cheie a fost tăiată de BNR în ianuarie 2021 la minimul isto­ric de 1,25% şi a sta­ţionat până în sep­tem­brie la acest ni­vel, cu toate că in­flaţia s-a în­scris în a do­ua parte a anu­lui pe o pantă as­cen­den­tă, banca cen­trală mi­zând pe con­trolul li­chidi­tăţii din pia­ţa in­ter­bancară. Ul­te­rior, banca cen­tra­lă început în toam­nă ciclul de înăs­prire a politicii monetare, majo­rând dobânda-cheie de două ori.

În octombrie, BNR a operat o primă ma­jo­rare a dobânzii-cheie, până la 1,50%, iar în noiembrie a urmat o nouă creştere, cu doar 0,25 pp, la 1,75%, sub aşteptă­rile analiştilor, care an­ti­cipau dobânda majo­ra­tă la 2% sau chiar la 2,25%, în con­diţiile în care inflaţia s-a apropiat de 8% încă din oc­tom­brie. De obicei, a fost unani­mi­tate în cazul deciziilor BNR privind do­bânda-cheie, dar la şedinţa boar­du­lui din 9 noiembrie părerile şi im­plicit vo­tu­rile au fost împăr­ţi­te.