Cum arată începutul de an în fiscalitate. Mai pot spera companiile la sprijinul statului?

Conform unei analize PwC România, consolidarea fiscală va însemna reducerea deficitului bugetar, ajuns deja la 8% din PIB la final de noiembrie. Pe ce căi va fi obţinută - diminuarea cheltuielilor statului, majorarea fiscalităţii, îmbunătăţirea colectării sau un mix între acestea - rămâne de văzut. Deocamdată, se anunţă îngheţarea salariilor din sistemul public, a unor pensii şi ajutoare sociale, în timp ce sprijinul pentru mediul privat continuă prin câteva facilităţi acordate încă de la începutul pandemiei, aşa cum voi detalia mai jos. Totuşi rolul acestor măsuri rămâne unul limitat, care ţine pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activităţii, iar problematică va fi găsirea unor modalităţi de stimulare a creşterii economice.

Practic, guvernul se află în faţa unei probleme extrem de complicate: să aplice atât reduceri, cât şi majorări ale anumitor cheltuieli, să aducă încasări mai mari şi să facă toate aceste reglaje fără să antagonizeze segmente ale economiei sau ale societăţii, într-un context financiar tot mai tensionat la nivel global.

Pentru 2020, FMI preconizează că deficitele bugetare în economiile avansate vor fi de peste patru ori mai mari ca procent din PIB decât în 2019 şi că o treime dintre acestea vor avea un avans al soldului negativ de două cifre. Povara datoriilor este tot mai apăsătoare în lume pentru că guvernele au cheltuit enorm pentru a susţine economiile. România a abordat aceeaşi strategie pe care au aplicat-o toate statele lumii într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcţie de specificul fiecăruia şi de impactul local al pandemiei. Au fost anulate sau amânate obligaţii fiscale, au fost garantate credite de către stat sau au fost achitate ajutoare de şomaj tehnic. Cuantificate, însă, facilităţile primite de companiile şi persoanele fizice din România acordate direct de la buget au reprezentat puţin peste 2% din PIB, potrivit calculelor făcute de FMI în octombrie, ceea ce plasează ţara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Cumulat cu restul măsurilor indirecte, de tip garanţii care nu înseamnă plăţi imediate, sprijinul a depăşit 5% din PIB. Explicaţia ţine în principal de capacitatea bugetului de a susţine aceste ajutoare. Deficitul bugetar s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă în ultimii ani, iar criza din 2020 ne-a găsit ca de obicei „nepregătiţi”, în ciuda tuturor avertismentelor.

„Revenim, astfel, la proiectul de ordonanţă care propune în materie fiscală menţinerea pentru alte trei luni a unor prevederi care dau în continuare o gură de oxigen companiilor. Pe scurt, va fi aplicată în continuare, până la 31 martie 2021, facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor pentru care termenul de depunere a cererilor era 15 decembrie (conform OUG 69/2020). Va fi continuată şi facilitatea de eşalonare simplificată, adică fără garanţii şi fără dobânzi (conform OUG 181/2020), cu posibilitatea de depune cereri între 1 ianuarie şi 31 martie 2021. Suplimentar, este prelungit termenul pentru care se acordă restructurarea obligaţiilor bugetare, de la data de 31 iulie 2020 până la data de 31 decembrie 2020 (conform OG 6/2020). De asemenea, este extinsă rambursarea de TVA cu control ulterior până la 31 martie 2021”, se arată în analiză.

O surpriză deloc plăcută apare însă la impozitul pe profit, unde aplicarea prevederii abia aprobată de parlament şi promulgată de preşedinte (legea 296/2020) privind deductibilitatea integrală a creanţelor, este amânată cu un an.

Conform legii abia publicate, ajustările pentru deprecierea creanţelor deveneau integral deductibile, fiind eliminat pragul de 30%. Ca urmare, începând de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creanţele pe care le are de recuperat în condiţiile legii fiscale ar fi putut deduce integral aceste provizioane. Sperăm că acesta nu este un prim pas al unui proces legislativ prin care ar urma să fie amânate sau anulate anumite modificări din legea 296/2020 care au fost larg susţinute de mediul de afaceri şi ar putea avea efecte benefice pentru fluxul de numerar al companiilor în această perioadă dificilă financiar.

Dealtfel, proiectul include şi alte amânări. Termenul de intrare în vigoare a măsurii privind majorarea la 140.000 euro, faţă de 450 mii lei, a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale este, de asemenea, prorogat pentru 2022. Motivul evident este impactul bugetar negativ estimat la 200 milioane lei anual. O altă amânare vizează termenul privind dotarea cu aparate de marcat electronice cu 12 luni, până la data de 31 decembrie 2021, din motive tehnice legate de neîndeplinirea paşilor procedurali care le-ar permite contribuabililor să facă achiziţiile.

Proiectul de ordonanţă pare a fi lansat ca parte a procesului de pregătire a bugetului pentru 2021, a cărui ţintă de deficit este de 7% din PIB, în scădere cu cel puţin două puncte procentuale faţă de cel din 2020. Vor urma probabil şi alte reglaje fiscal-bugetare pentru a ţine cheltuielile în frâu, dar să sperăm că vor apărea cât mai curând măsurile care vor ţine cont de nevoia de redresare a mediului de afaceri pentru a se putea relansa creşterea economică.