Cum au beneficiat clienţii casnici de schimbările de pe pieţa de furnizare de gaze naturale

Criza energetică, însă, a adus schimbări majore, impunând intervenţia Guvernului (atât pe zona abia liberalizată a consumatorilor casnici, cât şi pe cea concurenţială a consumatorilor industriali) şi arătând fragilitatea furnizorilor. Ca urmare, este nevoie de reguli mai stricte pe piaţă, relevă ancheta sectorială derulată de Consiliul Concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

„Războiul din Ucraina a afectat puternic piaţa de energie europeană, iar statul a intervenit pentru a ajuta populaţia şi industria în faţa creşterilor istorice de preţ şi a volatilităţii deosebite a acestora. În acest context, procesul de liberalizare a fost întrerupt, însă, revenirea la o funcţionare normală trebuie să fie o prioritate atunci când condiţiile de piaţă o vor permite. Preţurile au înregistrat o scădere, iar ajutorul pe care statul îl oferă nu va mai fi justificat”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Analiza autorităţii de concurenţă arată faptul că ofertele cu preţuri atractive pentru clienţi s-au menţinut până la jumătatea anului 2021, moment în care preţurile gazelor au început să crească.

Condiţiile deosebit de dificile din sectorul gazelor naturale au afectat activitatea furnizorilor de gaze naturale, unii dintre aceştia ieşind de pe piaţă. Astfel, în perioada iulie 2020 – octombrie 2021, în comparatorul online cu oferte-tip de furnizare a gazelor naturale, pus la dispoziţie de ANRE, au fost prezentate constant ofertele a circa 60 de furnizori. Însă, din noiembrie 2021, numărul lor a scăzut gradual, ajungând ca în ianuarie 2023 să fie prezenţi cu oferte doar 27 de furnizori, iar la nivelul lunii ianuarie 2024, pe baza interogării comparatorului ANRE, circa 15 furnizori sunt prezenţi cu oferte.

În ceea ce priveşte schimbarea furnizorului de gaze naturale, la finalul liberalizării, la 1 iulie 2021, circa 57% din totalul clienţilor casnici au acceptat tacit oferta comercială a furnizorului în al cărui portofoliu erau deja, fără să îşi exprime o opţiune în acest sens. În perioada iulie 2020 – august 2022, doar 8,7% din clienţii care au schimbat regimul de furnizare a gazelor naturale au ales să facă acest lucru încheind contracte cu alţi furnizori, principalul motiv pentru procentul redus de clienţi care au schimbat furnizorul fiind nivelul redus de informare a clienţilor casnici.

În ceea ce priveşte racordarea la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, analiza Consiliului Concurenţei arată că numărul locurilor de consum aparţinând consumatorilor casnici a înregistrat o evoluţie crescătoare în ultimii ani. Astfel, la sfârşitul semestrului I din 2019 erau 3.671.041 de locuri de consum, iar la finalul semestrului I din 2023 numărul acestora a crescut până la 4.324.928, estimările autorităţii de concurenţă fiind ca la finele anului 2023, în România, erau circa 4,38 milioane de clienţi casnici de gaze naturale.

Cu toate acestea, autoritatea de concurenţă a constatat că există o serie de bariere care încetinesc activitatea de racordare a clienţilor casnici. Întrucât racordarea la sistemele de distribuţie a gazelor naturale este un proces complex, care implică parcurgerea multor proceduri, discuţii, întrevederi şi solicitări atât cu/către operatorii de sistem de distribuţie şi alţi operatori economici autorizaţi, de multe ori utilizatorii finali casnici întâmpină dificultăţi în a-l înţelege pe deplin doar prin parcurgerea prevederilor legale. Mai mult decât atât, modificările frecvente ale cadrului normativ care reglementează această activitate sunt de natură a genera şi mai mult incertitudine nu doar în rândul solicitanţilor, ci şi în rândul operatorilor care realizează activităţi de proiectare şi execuţie a branşamentelor necesare racordării la sistem. Nu în ultimul rând, procesul de racordare implică cheltuieli pe care unii utilizatori nu şi le permit, în urma modificărilor legislative, costurile au fost suportate de operatorii sistemelor de distribuţie, care au alocat sume importante pentru extinderea acestor sisteme, urmând să îşi recupereze aceste sume prin intermediul tarifului de distribuţie. Însă, solicitantul viitor utilizator casnic este obligat să suporte contravaloarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a branşamentului (care se pot dovedi a fi consistente), fiind despăgubit de operatorul de sistem de distribuţie în limita valorii medii a unui branşament, valoarea fiind stabilită de ANRE.

Consiliul Concurenţei a constatat creşterea numărului de cereri de racordare odată cu reglementarea obligaţiei de finanţare a lucrărilor de racordare de către operatorii de distribuţie, dar şi creşterea duratei de racordare a clienţilor casnici. Astfel, în contextul modificărilor frecvente ale legislaţiei primare şi secundare, operatorii de distribuţie au fost nevoiţi să îşi reorganizeze activitatea şi să îşi adapteze procedurile interne aferente procesului de racordare, uneori derulând simultan proceduri de racordare care se încadrau în regimuri de reglementare diferite.